ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 190/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința recurată, sentința civilă nr.133/2003 pronunțată la data de 11

februarie 2003 în dosarul nr.397/2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială

și de contencios administrativ contestația formulată de reclamanta V.M.B. și a

obligat Casa Județeană de Pensii Maramureș să emită o nouă hotărâre prin care

să constate că în perioada 14 octombrie 1941 – 6 martie 1945, reclamanta s-a

aflat în situația prevăzută de art.1 lit.c) din Legea nr.189/2000 și să-i

acorde drepturile prevăzute de această lege  începând cu data de 18 octombrie

2002.

Pentru

a pronunța această soluție, Curta de apel a reținut că, prin hotărârea nr.3282

din 12 iulie 2001, Casa Județeană de Pensii Maramureș a respins cererea

reclamantei de a i se acorda drepturile stabilite prin Legea nr.189/2000, deși

aceasta se născuse la data de 14 octombrie 1941 în localitatea Vințul de Jos,

județul Alba, unde familia acesteia se refugiase din cauza persecuțiilor

exercitate de autoritățile ungare din motive etnice, după încorporarea

Ardealului de Nord, în urma Diktatului de la Viena.

Instanța

de fond a motivat că reclamanta a suferit aceleași consecințe nefavorabile ca

și ceilalți membri ai familiei, pe perioada refugiului din localitatea de

domiciliu, astfel că prevederile art.1 lit.c) din O.G. nr.105/1999 aprobată

prin Legea nr.189/2000 îi sunt aplicabile.

Împotriva

acestei soluții a formulat recurs reclamanta susținând că instanța de fond a

stabilit în mod nelegal ca drepturile prevăzute de O.G. nr.105/1999 să-i fie

acordate începând cu 18 octombrie 2002, din moment ce se adresase cu cerere la

data de 30 martie 2001 la Casa Județeană de Pensii Maramureș.

Recursul

este întemeiat.

Așa cum

rezultă din actele dosarului  recurenta-reclamantă se adresase cu o primă

cerere Casei Județene de Pensii Maramureș, pentru acordarea drepturilor

prevăzute de O.G. nr.105/1999, la data de 30 martie 2001.

Or,

potrivit prevederilor art.5 alin.1 din O.G. nr.105/1999, aprobată cu modificări

și completări prin Legea nr.189/2000, cu modificările și completările

ulterioare, persoana îndreptățită va beneficia de prevederile prezentei

ordonanțe cu începere de la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost

depusă cererea.

Astfel

fiind, recursul va fi admis și sentința atacată va fi modificată, în sensul că

drepturile ce i-au fost recunoscute recurentei-reclamante îi vor fi acordate de

la data prevăzută de lege, în raport cu data de 30 martie 2001 când a depus

cererea.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

IN NUMELE

LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de V.M.B. împotriva sentinței civile nr.133 din 11 februarie

2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.

Modifică

sentința atacată în sensul că drepturile ce se cuvin reclamantei se acordă

începând cu data de 30 martie 2001.

Pronunțată,

în ședința publică, astăzi 22 ianuarie 2004.