ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1932/2003

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 23 februarie 2001,

reclamanta SC U.T. SA Brașov a chemat în judecată Direcția Controlului Fiscal

Brașov și Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Brașov, solicitând

anularea actelor de control financiar.

În motivarea acțiunii, reclamanta

arată că prin procesul-verbal nr. 2742 din 22 decembrie 2000, s-au stabilit în

sarcina sa obligații bugetare în valoare de 382.418.615 lei, reprezentând

impozit suplimentar aferent stimulentelor din profit, acordate salariaților în

perioada mai 1996 - martie 1997, în valoare de 209.102.964 lei și majorări de

întârziere aferente, în valoare de 173.315.681 lei.

Curtea de Apel Brașov, prin sentința

civilă nr. 77/F din 23 aprilie 2002, a respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva acestei soluții a declarat

recurs reclamanta SC U.T. SA Brașov.

Curtea Supremă de Justiție, secția

de contencios administrativ, prin decizia nr. 1069 din 19 martie 2002, a anulat

recursul ca insuficient timbrat.

Împotriva acestei decizii, SC U.T.

SA a formulat contestație în anulare, susținând că în mod greșit s-a apreciat

timbrajul la 150.000 lei, taxa de 30.000 lei fiind suficientă pentru astfel de

acțiune.

Se mai arată că instanța a omis să

cerceteze motivul de casare privind excepția lipsei competenței materiale a

curții de apel, de a soluționa procesul.

Ultima critică se referă la

aplicabilitatea, în speță, a pct. 5 din art. 20 din Legea nr. 146/1997, astfel

cum a fost modificată prin O.G. nr. 34/2001, instanța putea să dispună în

dispozitiv obligarea sa la diferența taxei de timbru, iar dispozitivul

hotărârii ar fi putut constitui titlu executor.

Contestația în anulare este

nefondată pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 318 C.

proc. civ., hotărârea instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când

dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.

Obiectul acțiunii introduse la

curtea de apel, îl constituie contestarea obligațiilor bugetare, în sumă totală

de 382.418.645 lei.

Fiind o acțiune evaluabilă în bani

potrivit dispozițiilor legale în anulare, recursul declarat la Curtea Supremă

de Justiție trebuie timbrat cu suma de 150.000 lei.

Întrucât contestatoarea recurentă a

timbrat numai cu 50.000 lei, deși a fost citată cu mențiunea de a depune

diferența de 100.000 lei și nu s-a conformat, în mod corect instanța a anulat

recursul ca insuficient timbrat.

Cât privește susținerea că instanța

a omis să cerceteze motivul de casare privind necompetența materială a curții

de apel și acesta nu poate fi reținut, întrucât recursul a fost anulat ca

insuficient timbrat, situație în care instanța nu a mai intrat în fondul

pricinii.

Ultima critică este, de asemenea,

nefondată; potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, recursul este

nul, dacă nu este timbrat.

Așa fiind, contestația în anulare se va respinge ca

nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare

formulată de SC U.T. SA Brașov, împotriva deciziei nr. 1069 din 19 martie 2002

a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, ca nefondată.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 mai 2003.