ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2112/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2112/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2002)
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții C.M., C.V., B.M.M. și C.C.împotriva deciziei civile nr. 58 A din 18 septembrie 2001 a Curții de Apel Galați-Secția Civilă. La apelul nominal s-au prezentat avocat C.M., personal și în reprezentarea recurenților C.V. și B.M.M., intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de consilier juridic V.C.S., lipsind intimații-pârâți Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați și Consiliul Local al Municipiului Tecuci. Procedura completă. Se referă că Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați a solicitat amânarea cauzei pentru a-i fi comunicate motivele de recurs. Consilierul juridic V.C.S. a arătat că intimatul Ministerul Finanțelor Publice a mandatat Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați pentru a face în teritoriu apărarea necesară.
Se opune amânării cauzei învederând instanței că partea pe care o reprezintă cunoaște motivarea recursului astfel încât nu este utilă și justificată amânarea cauzei. Curtea, luând act că nu mai sunt cereri prealabile a acordat cuvântul în dezbaterea recursului. Avocat C.M. a susținut recursul dezvoltat în scris și a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare în fond Curții de Apel Galați. Consilier juridic V.C.S. a solicitat respingerea recursului. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.5081/13 octombrie 1998 pe rolul Judecătoriei Tecuci reclamanții C.M., C.C., B.M.M.
și C.V. au chemat în judecată Consiliul Local Tecuci, Regia Autonomă pentru Administrația Domeniului Public Tecuci și Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat și au revendicat sub forma unui echivalent bănesc la prețul actual două imobile și terenul aferent de 1261 m.p. care au fost proprietatea defuncților lor părinți C.H.și C.Ș.preluate de stat fără titlu și demolate fără plata unor despăgubiri, pe terenul luat în condițiile arătate fiind amenajată în prezent piața municipiului Tecuci. După parcurgerea unui prim ciclu procesual acțiunea reclamanților a fost reînregistrată sub nr. 1816/c/2001 pe rolul Tribunalului Galați – Secția civilă, ca instanță de fond în competența căreia intra judecarea pricinii față de valoarea obiectului litigios.
În fața acestei instanțe la primul termen de judecată reclamanții și-au precizat în scris acțiunea în sensul că obiectul cererii lor îl reprezintă: revendicarea în echivalent bănesc a două case și a terenului aferent de 1261 m.p.; plata la echivalentul bănesc actualizat al contravalorii lipsei de folosință a imobilului în perioada 1957 – la zi; obligarea pârâților la plata dobânzilor aferente fructelor civile la prețuri actualizate în funcție de momentul plății; plata unor daune morale în cuantum de 500.000.000 lei. Cu privire la părțile din proces cu care înțeleg să se judece în calitate de pârâți, reclamanții au făcut precizarea că înțeleg să cheme în judecată Consiliul Local Tecuci și Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor și că cer ca sumele pretinse să fie plătite în cote ideale de câte ¼ pentru fiecare reclamant.
Reclamanții au făcut precizări și cu privire la temeiurile juridice de care înțeleg să se folosească în cauză invocând prevederile art. 4 pct. 1 și art. 10 pct. 1 din Legea nr.10/2001, art. 480 C.civ. și Legea nr.213/1998. Pe baza probelor administrate la cererea părților, s-a pronunțat sentința civilă nr. 153/F/15 martie 2000 de către Tribunalul Galați – secția civilă prin care: - s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor; - s-a admis în parte acțiunea reclamanților C.M., C.C., B.M.M. și C.V., astfel cum a fost modificată și a fost obligat Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice să plătească reclamanților suma de 2.682.723.000 lei reprezentând contravaloarea actualizată a imobilelor situate în Tecuci fosta str. Artei nr. 4 și Traian 10 compuse din construcții și suprafață de 1261 m.p.
teren aferent, precum și suma de 7.000.000 lei cheltuieli de judecată. - respinge acțiunea ca nefondată față de Consiliul Local Tecuci; - respinge capetele de cerere din acțiune privind obligarea Statului Român la plata lipsei de folosință a dobânzilor aferente; Împotriva sentinței civile nr. 153/F/15 martie 2002 pronunțată de Tribunalul Galați au declarat apel reclamanții C.M., C.V., C.C. și B.M.M. și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați. Prin decizia civilă nr. 58/A/18 septembrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția civilă apelurile declarate de reclamanți și pârâtă au fost admise și a fost schimbată în tot sentința apelată nr. 153/F/15 martie 2002 pronunțată de Tribunalul Galați – secția civilă și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a considerat că sentința pronunțată de Tribunalul Galați este nulă deoarece minuta întocmită de completul de judecată după deliberare nu conține mențiunea că hotărârea a fost pronunțată în ședință publică fiind încălcate prevederile art. 258 alin. 2 C.proc.civ. coroborat cu art. 261 alin. 1 pct. 98 C.proc.civ. și art.121 alin. 3 C.proc.civ. Împotriva deciziei civile 58/A/18 septembrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Galați au declarat recurs reclamanții C.M., C.V., C.C. și B.M.M., care critică decizia recurată pentru motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.civ. constând în violarea prevederilor art. 297 alin. 1 și 2 C.proc.civ., art. 158 C.proc.civ., art. 121 alin. 3 C.proc.civ., în dezvoltarea cărora arată în esență următoarele: - trimiterea cauzei spre rejudecare în urma admiterii apelului este inadmisibilă în speță nefiind îndeplinite cerințele art. 292 alin. 2 teza 1 C.proc.civ.
pentru a se putea pronunța această soluție. - instanța de apel a aplicat greșit legea când a constatat nulitatea sentinței instanței de fond pentru motivul că minuta întocmită după deliberare nu conține mențiunea „pronunțată în ședință publică”. Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Potrivit art. 256 (1) C.proc.civ. după sfârșitul dezbaterilor, judecătorii chibzuiesc în secret. După închiderea deliberării, potrivit art. 258 C.proc.civ. se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii (minuta) care se semnează sub sancțiunea nulității de către judecători și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.
El se pronunță de președinte, în ședință publică, chiar în lipsa părților (art. 258 alin. 2 C.proc.civ.). Din examinarea dispozițiilor art. 258 (2) C.proc.civ. nu rezultă că minuta întocmită de judecători, cu ocazia deliberării trebuie să cuprindă mențiunea potrivit căreia pronunțarea s-a făcut în ședința publică ci cuprind doar obligația instanței de a pronunța acest dispozitiv în ședință publică chiar în lipsa părților. Mențiunea cum că pronunțarea s-a făcut în ședință publică este prevăzută de dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 8 C. proc.civ. sub sancțiunea nulității absolute. Acest text privește însă hotărârea redactată ulterior întocmirii minutei la care se referă art. 258 C.proc.civ. și pronunțării acesteia.
Între cele două texte, art. 258 (2) C.proc.civ. și art. 261 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., există o distincție, fiecare referindu-se la un alt moment al procedurii judiciare. Din examinarea dispozitivului sentinței civile nr.153/F/15 martie 2002 rezultă că acesta ar menționa că hotărârea a fost pronunțată în ședință publică la 15 martie 2002, mențiune care lipsește, este adevărat, din cuprinsul minutei întocmite după încheierea dezbaterilor. Așa fiind greșit s-a admis apelul declarat de pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor, considerându-se că hotărârea apelată este lovită de nulitate pentru neobservarea prevederilor art. 261 C.proc.civ. și s-a dispus trimiterea cauzei în vederea rejudecării la instanța de fond, nemaiexaminându-se celelalte motive din apelurile declarate de părți.
Potrivit art. 297 (2) C.proc.civ. Curtea de Apel Galați, examinând apelurile declarate în cauză trebuia fie să le respingă dacă considera că sunt nefondate, fie în situația în care constata existența vreunui motiv de nulitate, și cum prima instanță a judecat pricina în fond, să anuleze în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată și să rețină procesul spre rejudecare. Pentru aceste considerente, recursul declarat de reclamanți este fondat urmând a se admite și a se trimite cauza aceleiași instanțe de apel în vederea rejudecării apelurilor declarate de părțile din proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanții C.M., C.V., C.C. și B.M.M. împotriva deciziei nr. 58 A din 18 septembrie 2001 a Curții de Apel Galați, pe care o casează și trimite cauza acestei din urmă instanțe pentru rejudecarea apelurilor. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.