ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3399/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3399/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 18 februarie 2003,
reclamanta C.L. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând
anularea hotărârii pronunțate de aceasta, cu nr. 6892 din 21 ianuarie 2003 și
obligarea pârâtei să-i recunoască statutul de persoană refugiată, cu acordarea
drepturilor cuvenite, potrivit O.G. nr. 105/1999.
În motivarea cererii sale,
reclamanta a susținut că s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi și
că este îndreptățită să beneficieze de prevederile O.G. nr. 105/1999.
Prin sentința civilă nr. 311 din 7
martie 2003, Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, a admis
acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat Casa Județeană de Pensii
Cluj să-i recunoască reclamantei statutul de persoană refugiată pentru perioada
21 martie 1942 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr.
105/1999, începând cu 1 ianuarie 2003.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
S-a susținut că situația
reclamantei nu se încadrează în dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr.
1989/2000, în sensul că la data strămutării părinților săi, nu era născută și
că nu avea un domiciliu de unde să fie strămutată.
Totodată, recurenta a invocat faptul
că legislația română nu recunoaște capacitatea de folosință în favoarea fătului
conceput.
Recursul nu este fondat.
Din probele administrate în cauză a
rezultat că reclamanta s-a născut la 21 martie 1942 în localitatea Turda,
județul Cluj, unde se refugiaseră părinții săi și unde au locuit până în
septembrie 1945.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din
Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de acest act normativ,
cei care au fost strămutați pentru motive etnice.
Prin H.G. nr. 127/2002, dată în aplicarea
O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, s-a precizat că noțiunea
de strămutat o include și pe aceea de refugiat.
Astfel fiind, și cum reclamanta s-a
născut în locul în care s-au refugiat părinții săi, în urma ocupării Ardealului
de Nord, suferind împreună cu aceștia privațiunile datorate prigoanei pe motive
etnice, în mod legal și temeinic s-a apreciat de către instanța fondului că a
dobândit statutul de refugiat al părinților săi și că este îndreptățită să
beneficieze de prevederile Legii nr. 189/2000.
Împrejurarea că nu era născută la
data refugiului și că nu avea domiciliu de unde să fie strămutată, nu este
relevantă, atâta vreme, cât refugierea părinților a lipsit-o de dreptul de a
avea un domiciliu legal, iar potrivit art. 7 alin. (2) din Decretul nr.
31/1954, drepturile copilului se recunosc de la concepție, dacă se naște viu.
În raport cu aceste considerente,
urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii
Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 311
din 27 martie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 octombrie 2003.