ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2053/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 12 noiembrie 2002, reclamanta P.V. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 4535 din 23 octombrie 2002 și recunoașterea calității de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că s-a născut în refugiu la data de 10 iunie 1943, părinții săi fiind strămutați din motive etnice din localitatea Negreni, județul Cluj.

Prin sentința civilă nr. 610 din 18 decembrie 2002, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 4535 din 23 octombrie 2002 și a dispus obligarea pârâtei să recunoască reclamantei calitatea de refugiat pe intervalul 10 iunie 1943 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile legale cuvenite, începând cu 1 noiembrie 2002. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că și copiii născuți în localitatea unde au fost strămutați părinții, au dobândit statutul de refugiat al acestora și au suferit persecuții din motive etnice, pe toată perioada strămutării. Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a învederat că soluția adoptată de instanță contravine prevederilor legale, întrucât Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, nu se referă și la persoanele care s-au născut în timpul în care au fost strămutați ori s-au refugiat părinții lor. Examinând cauza față de motivul invocat și având în vedere prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Instanța de fond a reținut în mod întemeiat că reclamanta a dobândit prin naștere situația de refugiat a părinților săi, statut care nu conferă persoanei respective nici cetățenia și nici domiciliul statului primitor. Ca refugiată alături de părinții săi, reclamanta a dobândit domiciliul și cetățenia din statul de origine al părinților săi, fiind privată de folosirea locuinței și a tuturor bunurilor acestora din localitatea de domiciliu, ceea ce reprezintă o modalitate de persecuție etnică.

Întrucât reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică. În raport cu cele expuse, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 610 din 18 decembrie 2002 a Curții de Apel Clu, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2003.