ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1704/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 4 octombrie 2002, reclamanta D.M. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 2533 din 9 septembrie 2002 și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că, în mod nejustificat, pârâta a refuzat să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, deși și-a dovedit calitatea de refugiată.

Prin sentința civilă nr. 533/ din 27 noiembrie 2002, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 2533 din 9 septembrie 2002 și a obligat pârâta să recunoască reclamantei, statutul de refugiat pe intervalul 22 februarie 1942 – 6 martie 1945 și să-i achite drepturile legale cuvenite, cu începere de la 1 octombrie 2002. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanta a avut calitatea de refugiat pentru perioada cuprinsă între data nașterii și cea a încetării refugiului, suportând alături de părinții săi, urmările persecuției etnice la care au fost supuși aceștia în urma Dictatului de la Viena. Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a învederat că soluția adoptată de instanță contravine prevederilor legale, întrucât Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, nu se referă și la persoanele care s-au născut în timpul în care au fost strămutați ori refugiați părinții lor. Examinând cauza față de motivul invocat și având în vedere prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Instanța de fond a reținut în mod întemeiat că reclamanta a dobândit prin naștere, situația de refugiat a părinților săi, statut care nu conferă persoanei respective, nici cetățenia și nici domiciliul statului primitor. Ca refugiată alături de părinții săi, reclamanta a dobândit domiciliul și cetățenia din statul de origine ale părinților săi, fiind privată de folosirea locuinței și a tuturor bunurilor acestora din localitatea de domiciliu, ceea ce reprezintă o modalitate de persecuție etnică.

Întrucât reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică. În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 533 din 27 noiembrie 2002 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2003.