ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2539/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

11 noiembrie 2002, reclamantul S.Ș.E. a chemat în judecată pe pârâta Casa

Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 3550 din 7

octombrie 2002 și recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor Legii

nr. 189/2000.

În motivarea cererii, reclamantul a

învederat că s-a născut în refugiu la data de 13 mai 1944, după ce părinții săi

au fost strămutați din motive etnice din Satu-Mare, în localitatea Brașov.

Prin sentința civilă nr. 124 din 11

februarie 2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 3550 din 7 octombrie

2002 și a dispus obligarea pârâtei să recunoască reclamantului statutul de

refugiat pe perioada 9 mai 1944 – 6 martie 1945 și să-i acorde indemnizația

prevăzută de Legea nr. 189/2000, de aprobare a O.G. nr. 105/1999, cu începere

de la 1 noiembrie 2002.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a

reținut că și copiii născuți în localitatea unde au fost strămutați părinții,

au dobândit statutul de refugiat al acestora și au suferit persecuții din

motive etnice, nașterea în timpul refugiului având aceleași consecințe de ordin

material și moral vătămătoare și pentru noul-născut, ca și pentru ceilalți

membrii ai familiei.

Împotriva sentinței a declarat

recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel, pârâta a

învederat că soluția adoptată de instanță contravine prevederilor legale,

întrucât Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, nu se referă și la

persoanele care s-au născut în timpul în care au fost strămutați ori s-au

refugiat părinții lor.

Examinând

cauza față de motivul invocat și având în vedere prevederile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi

respins ca atare.

Instanța de fond a reținut, în mod întemeiat, că reclamantul

a dobândit prin naștere, situația de refugiat a părinților săi, statut care nu

conferă persoanei respective, nici cetățenia și nici domiciliul statului primitor.

Ca refugiat alături de părinții săi,

reclamantul a dobândit domiciliul și cetățenia din statul de origine al

părinților săi, fiind privat de folosirea locuinței și a tuturor bunurilor

acestora din localitatea de domiciliu, ceea ce reprezintă o modalitate de

persecuție etnică.

În raport de cele expuse mai sus,

Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 124 din 11 februarie

2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 iunie 2003.