ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 97/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

cererea introdusă la Judecătoria Odorheiu Secuiesc la 14 august 2002,

reclamanta F.W.A.M. a chemat în judecată pârâtele SC F.A. SA și A.P.A.P.S.,

solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea

absolută a actelor juridice de înstrăinare încheiate în cadrul procesului de

privatizare a fostului Oficiu Farmaceutic Târgu-Mureș (actuala pârâtă 1),

privatizare efectuată de fostul Fond al Proprietății de Stat (actuala pârâtă

2), având ca obiect înstrăinarea imobilului cu construcții situat în comuna

Atid, județul Harghita, înscris în C.F. nr. 1990 Atid cu nr.top 420, 421,

respectiv în C.F. nr. 3478 cu nr.top 3259/1/1 și să se dispună anularea

înscrisurilor efectuate în cartea funciară în baza actelor juridice nule și

obligarea pârâtei 1 să predea acest imobil reclamantei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că este moștenitoarea foștilor proprietari tabulari ai imobilului în

care a funcționat și funcționează și în prezent o farmacie. Imobilul a trecut

abuziv în proprietatea statului în baza art. 1 din Decretul nr. 418/1953 act

normativ care nu constituie titlu valabil.

După naționalizare, imobilul a fost dat

în administrarea Oficiului Farmaceutic Târgu-Mureș și ulterior, în cadrul

procesului de privatizare efectuat de Fondul Proprietății de Stat, a fost

înstrăinat pârâtei 1, actele de înstrăinare sunt lovite de nulitate absolută,

fiind încheiate de un neproprietar.

În drept s-au invocat prevederile Legii

nr. 10/2001.

Judecătoria Odorheiul Secuiesc, prin

sentința civilă nr. 3066 din 25 noiembrie 2002, apreciind că prezentul litigiu

se referă la vânzarea și cumpărarea de acțiuni ale unei societăți comerciale,

operațiune ce constituie faptă de comerț în sensul art. 3 pct. 4 C. com., deci

litigiul are natură comercială, a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Tribunalului Harghita.

La termenul din 11 iunie 2003, la

Tribunalul Harghita, reclamanta a depus o precizare a acțiunii, în care a

arătat că nu își menține acțiunea față de pârâta A.P.A.P.S. și nu mai cere constatarea

nulității actelor de înstrăinare efectuate în procesul de privatizare,

solicitând doar obligarea pârâtei 1 la predarea imobilului.

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut că reclamanta

este singura moștenitoare a proprietarilor imobilului L.Ș. și soția acestuia V.I.

Imobilul a fost preluat în baza

Decretului nr. 418/1953 pentru naționalizarea farmaciilor particulare și aceste

preluări sunt considerate ca fiind preluări cu titlu în măsura în care s-au

respectat condițiile stabilite în actul normativ.

Instanța

a apreciat că imobilul a trecut la stat fără titlu valabil întrucât Constituția

din 1952 nu îngăduia naționalizarea farmaciilor, acestea nu se încadrau în

categoria întreprinderilor comerciale sau industriale, nu se bazau pe

„exploatarea muncii salariate”.

Imobilul fiind preluat fără titlu, în

cauză sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001,

restituirea urmează a se face în natură conform art. 7 alin. (1) și art. 9 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001, pârâta având imobilul în patrimoniu anterior

privatizării.

Cu această motivare, tribunalul a admis

acțiunea reclamantei prin sentința civilă nr. 1368 din 10 septembrie 2003, a

obligat pârâta SC F.A. SA să restituie în natură reclamantei imobilul, a luat

act de renunțarea reclamantei la judecată față de pârâta A.P.A.P.S. și a

respins cererea de chemare în garanție a pârâtei formulată de pârâta SC F. SA.

Împotriva sentinței a declarat apel

pârâta SC F.A. SA, susținând în esență că preluarea imobilului s-a făcut cu

titlu valabil, întrucât profesia de farmacist nu era considerată o profesie

liberală, farmaciile au fost naționalizate prin act normativ distinct tocmai

pentru că erau deținute de farmaciști. Deși Legea nr. 10/2001 consacră

principiul restituirii în natură a imobilului, în cazul în care acesta se află

în patrimoniul unei societății comerciale integral privatizate, măsura

reparatorie trebuia oferită de stat prin modalitățile specifice acestor cazuri.

Prin decizia civilă nr. 185/A, pronunțată

la 4 decembrie 2003, Curtea de Apel Târgu-Mureș a respins ca nefondat apelul

pârâtei.

În motivarea deciziei s-a reținut că

imobilul a fost preluat fără titlu valabil, prevederile Decretului nr. 418/1953

contraveneau Constituției din 1952, care nu reglementa posibilitatea

naționalizării farmaciilor particulare, așadar reclamanta este îndreptățită să

obțină restituirea în natură a imobilului, chiar dacă el este deținut de o

societate comercială.

Pârâta SC F.A. SA a atacat cu recurs

decizia pronunțată în apel.

Imobilul în litigiu se arată în motivarea

recursului, face parte din categoria imobilelor preluate cu titlu, iar titlul

îl constituie Decretul nr. 418/1953 și au fost respectate la preluare

condițiile stabilite în acest act normativ.

Recurenta a preluat imobilul de la

antecesoarea ei Oficiul Farmaceutic Târgu-Mureș, în patrimoniul căruia a fost

inclus ca mijloc fix, dovada proprietății fiind făcută în condițiile Legii nr. 15/1990,

în prezent imobilul se află în patrimoniul recurentei, societate integral

privatizată, situație în care restituirea în natură nu este posibilă, fiind

operante celelalte modalități reparatorii.

Recursul pârâtei este nefondat.

Adoptarea Decretului nr. 418/1953, pentru

naționalizarea farmaciilor particulare, datorată specificului bunurilor vizate

de naționalizare și mai ales activității desfășurate în farmacii, care nu se

bazau „pe exploatarea muncii salariate”, contravenea art. 7 și art. 11 ale

Constituției din 1952, iar imobilelor astfel preluate se pot încadra în

categoria imobilelor preluate fără titlu valabil.

Chiar acceptând constituționalitatea

actului normativ, condițiile stabilite în acesta nu s-au respectat întrutotul.

In cauză nu s-a făcut dovada că imobilul în litigiu a figurat în tabelul anexă,

care nu s-a depus în instanță, față de prevederile art. 1 din decret care

dispune naționalizarea farmaciilor particulare „în conformitate cu tabelul

anexă care face parte integrantă din prezentul decret”.

Așadar, concluzia instanțelor privind

preluarea imobilului fără titlu valabil este corectă și ea permite concluzia

aplicării prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, intimata

reclamantă are calitatea de proprietară, dobândită de la autorii ei, care nu au

pierdut-o.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de

recurs, în cauză nu s-a făcut dovada calității de proprietară a recurentei

asupra imobilului în litigiu, referirea la prevederile Legii nr. 15/1990 nu

este suficientă, ea nu a prezentat certificatul de atestare a dreptului de

proprietate asupra imobilului și a recunoscut că nici nu deține acest act.

Pentru aceste considerente, recursul

pârâtei urmează a se respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

ca nefondat recursul declarat de pârâta SC F.A. SA Târgu-Mureș împotriva

deciziei nr. 185/A din 4 decembrie 2003 a Curții de apel Mureș, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie

2005.