ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1821/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la 2 septembrie 2004, reclamanta C.E. a solicitat anularea

hotărârii nr. 4849 din 30 iulie 2004 a Casei Județene de Pensii Tulcea și

constatarea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că s-a născut la 22 martie 1943, după schimbul de populație

ce a avut loc în anul 1940, suferind aceleași privațiuni, ca și membrii

familiei sale.

Prin sentința civilă nr. 307/CA

din 15 noiembrie 2004, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios

administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta C.E., în contradictoriu

cu pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea și a anulat hotărârea nr. 4849 din 30

iulie 2004, emisă de pârâtă. A recunoscut reclamantei, calitatea de beneficiară

a Legii nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare și a respins

ca prematur, capătul de cerere privind acordarea drepturilor prevăzute de lege.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta, care s-a născut ulterior

datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de

domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care

le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Împotriva sentinței sus-menționate

a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Tulcea, care a motivat, în esență,

că reclamanta nu era născută în anul 1940, când a avut loc schimbul de

populație între Bulgaria și România, pentru a susține că a avut alt domiciliu

și a fost obligată să-l schimbe în altă localitate.

Recursul este întemeiat,

sentința instanței de fond fiind într-adevăr criticabilă sub aspectul

administrării tuturor probelor necesare stabilirii cu exactitate a situației de

fapt.

Astfel, sunt neconcordanțe

în privința numelui mamei reclamantei, astfel cum rezultă din actele aflate la

dosar și în privința datei la care a avut loc refugiul reclamantei.

Așadar, urmează ca recursul

să fie admis, cu consecința casării sentinței atacate și trimiterii cauzei,

spre rejudecare, la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Casa Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 307/CA din 15

noiembrie 2004, a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și

trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 martie 2005.