ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4672/2005

Examinând recursul de față,

constată:

Prin sentința penală nr.

193/ D din 14 aprilie 2005, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul

497/2005, a fost condamnat inculpatul A.N. la o pedeapsă de 10 ani închisoare

și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

S-a menținut starea de arest

a inculpatului conform art. 350 C. proc. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

scăzut din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive de la 5

noiembrie 2004, la zi.

Inculpatul a fost obligat să

plătească părții civile I.M., în baza art. 998 C. civ., suma de 20.000.000 lei

cu titlu de despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de înmormântare.

A mai fost obligat

inculpatul să plătească părții civile Z.L.V., născută la 20 martie 1990, prin

reprezentant legal Căpățână L., suma de 600.000 lei lunar începând cu data de

16 octombrie 2004 până la majoratul acesteia.

În baza art. 118 lit. b) C.

pen., s-a dispus confiscarea toporului corp delict.

Inculpatul a fost obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

În fapt, s-a reținut că, la

data de 16 octombrie 2004, inculpatul A.N. a lovit pe victima Z.N., cu care

anterior mâncase și consumase băuturi alcoolice, cu un topor în zona capului și

cu picioarele în zona toracelui, cauzându-i leziuni care au dus la decesul

victimei la data de 3 noiembrie 2004.

Inculpatul a declarat apel

împotriva sentinței susținând că decesul victimei nu s-a produs ca urmare la

loviturile pe care i le-a aplicat și că a lovit victima fiind provocat de

aceasta care a insistat să întrețină raporturi sexuale cu R.E. concubina

inculpatului.

Curtea de Apel Bacău, prin

decizia penală nr. 189/2005 din 31 mai 2005, a respins apelul, ca tardiv,

reținând că din actele dosarului rezultă că inculpatul a fost prezent la pronunțarea

sentinței, astfel încât termenul de apel a început să curgă de la acea dată,

respectiv, la 14 aprilie 2005, iar apelul a fost declarat abia la 9 mai 2005,

după expirarea termenului de 10 zile, prevăzute de art. 363 alin. (1) și (3) C.

proc. pen.

Inculpatul a declarat recurs

susținând că greșit i s-a respins apelul, ca tardiv, deoarece după pronunțarea

hotărârii a declarat oral că formulează apel.

De asemenea, în cererea de

recurs inculpatul a reiterat motivele de apel.

În raport de dispozițiile

art. 385

1

alin. (4) C. proc. pen., Curtea va examina numai motivul de

recurs ce privește decizia pronunțată în apel, nu și pe cele care privesc

sentința.

Curtea apreciază că recursul

este fondat întrucât pentru o justă soluționare a apelului instanța avea

obligația de a verifica susținerea inculpatului arestat că a declarat oral apel

după pronunțarea sentinței.

Neprocedând în acest fel

instanța a încălcat una din regulile de bază ale procesului penal, respectiv pe

cea consfințită în art. 4 C. proc. pen., referitoare la rolul activ pe care

instanța este obligată să-l aibă în desfășurarea procesului penal și ca atare

hotărârea este contrară legii și în consecință este supusă casării conform art.

385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen.

Așa fiind, se va admite

recursul și conform art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., se va

casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare instanței de apel,

care, pentru o justă soluționare a apelului declarat de inculpat urmează să

solicite relații de la Tribunalul Bacău cu privire la cele consemnate în

caietul grefierului la pronunțarea sentinței pentru a stabili dacă este

adevărată susținerea inculpatului că a declarat apel oral și s-a omis să se

întocmească potrivit art. 336 alin. (4) C. proc. pen., procesul verbal în care să

se consemneze această declarație.

Conform art. 193 alin. (3)

C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, astfel încât

onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Este de precizat că în

prezent inculpatul se află în executarea mandatului emis de Tribunalul Buzău în

baza sentinței de condamnare și nu în stare de arest preventiv, astfel încât

dispozițiile art. 160

b

C. proc. pen., nu sunt incidente în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de inculpatul A.N. împotriva deciziei penale nr. 189 din 31

mai 2005 a Curții de Apel Bacău.

Casează decizia atacată și

trimite cauza spre rejudecarea apelului inculpatului la Curtea de Apel Bacău.

Onorariul în sumă de 40 lei

(400.000 lei), pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 17 august 2005.