ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.02.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1357/2005

HOTĂRÂRE
24.02.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1357/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 919

din 17 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția penală, au fost

condamnați inculpații:

la pedeapsa de 22 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art.

175 lit. i) C. pen. și la 5 ani interzicerea unor drepturi.

- G.A. la pedeapsa de 16 ani

închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de omor calificat, faptă

prevăzută de art. 26, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen. și la 5

ani interzicerea unor drepturi.

A fost menținută starea de

arest a inculpaților și s-a computat perioada reținerii și arestului preventiv

cu începere de la 15 decembrie 2003 la zi pentru ambii inculpați.

Sub aspectul laturii civile,

inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 500 milioane lei către

partea civilă U.I., cu titlu de daune morale.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în esență următoarea situație de fapt:

Inculpații au locuit pe

aceeași stradă cu U.E., aceasta s-a împrietenit cu cei doi făptuitori și în

special cu surorile inculpatului L.C.

La finele lunii noiembrie

2003, L.A.M., sora inculpatului L., a împrumutat de la U.E. suma de 260.000 lei

pentru a-și face abonament pe mijloacele de transport în comun.

În aceeași perioadă

inculpatul L.C. a împrumutat tot de la vecina sa suma de 200 Euro, fiind rugat

de U.E. să fie discret pentru ca mama sa, U.I., să nu afle de împrumut.

După predarea banilor, din

luna decembrie 2003, U.E. a început să-l sune pe inculpat la localul A.C. unde

era angajat ca barman, pentru a-l determina să-i restituie banii.

Deranjat de insistențele cu

care U.E. îi cerea restituirea împrumutului și pentru că nu avea bani,

inculpatul L.C. s-a hotărât să pună capăt acestei situații. Astfel, în seara

zilei de 14 decembrie 2003, inculpatul s-a întâlnit cu coinculpatul G.A. și cei

doi au plănuit să o invite pe U.E. în spatele blocului, unde prin exercitarea

de violențe să o determine să renunțe la restituirea împrumutului.

În jurul orelor 23,00, cei

doi inculpați au părăsit apartamentul, inculpatul L.C. s-a deplasat în spatele

blocului și s-a ascuns la intrarea de la scara A, iar inculpatul G.A. a sunat

de la interfon la apartamentul 14 unde locuia U.E. pe care a convins-o să

coboare. De menționat că, în momentul în care victima a fost contactată prin

interfon, în apartamentul acesteia se mai aflau mama sa, U.I., și o verișoară,

C.K.A., acestea auzind convorbirea purtată între U.E. și G.A.

În casa scărilor victima s-a

întâlnit cu G.A. și împreună s-au deplasat în spatele blocului, cei doi fiind

urmăriți pe geam de C.K.A.

În momentul în care au ajuns

în dreptul intrării de la scara A, inculpatul G.A. a lovit-o pe U.E. cu pumnul

în cap, aceasta speriată a început să țipe, însă inculpatul i-a acoperit gura

cu palmele. În acest context a intervenit inculpatul L.C. care a lovit-o cu

pumnul în față, apoi și-a scos cureaua de la pantaloni și a încercat să o

stranguleze, apoi a renunțat și a scos din buzunar un cuțit tip briceag și i

l-a dat coinculpatului G.A. spunându-i „nu mai avem ce face”.

Întrucât G.A. a refuzat să

ia briceagul, inculpatul L.C. i-a aplicat o puternică lovitură cu mânerul în

cap, apoi a pus victima în poziția ghemuit și a tăiat-o la nivelul gâtului,

producându-i o plagă tăiată. Imediat după comiterea faptei inculpații au

abandonat victima în spatele blocului și au părăsit zona.

Aflat pe balconul

apartamentului său, I.R. a auzit gemete și împreună cu fiul său s-au dus să

vadă despre ce este vorba, aceștia găsind victima cu gâtul tăiat și cu hainele

îmbibate cu sânge. A fost chemată de urgență o ambulanță, dar cu toate măsurile

de prim ajutor luate victima nu a putut fi salvată.

Situația de fapt expusă a

fost stabilită pe baza proceselor verbale încheiate de organele de urmărire

penală, planșelor foto executate, raportului medico-legal, depozițiilor

martorilor C.K.A., L.C.E., L.A.M., I.R., T.M., V.V., V.G., A.E. și D.S., probe

coroborate cu declarațiile inculpaților care au recunoscut infracțiunea pentru

care au fost trimiși în judecată.

Curtea de Apel Timișoara,

secția penală, prin decizia nr. 4/ A din 10 ianuarie 2005, a respins apelurile

declarate de inculpați, apeluri ce au vizat netemeinicia sentinței atacate.

Împotriva deciziei penale

menționate, inculpații au formulat recurs, reiterând hotărârile invocate în

apel, în sensul că se impune aplicarea unor pedepse mai reduse.

Recursurile nu sunt fondate.

Sentința primei instanțe

este nu numai legală, ci și temeinică sub aspectul cuantumului pedepselor

stabilite, fiind analizate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72

pronunțate și judicios a constatat că la stabilirea cuantumului pedepselor a

prevalat gradul deosebit de ridicat al faptelor comise.

Uciderea victimei în

condițiile de loc și de timp descrise, după o prealabilă înțelegere, scopul

urmărit de inculpați, ferocitatea cu care au acționat cei doi inculpați și

consecințele ireparabile ale faptei reprezintă

împrejurări care impuneau cu

necesitate aplicarea unor sancțiuni severe, ele urmând a fi menținute, prin

respingerea recursurilor declarate, conform art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

Se va deduce din pedepsele

aplicate inculpaților, timpul reținerii și arestării preventive, iar în baza

art. 192 alin. (2) din același cod, recurenții vor fi obligați la cheltuieli

judiciare către stat.

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații L.C. și G.A. împotriva deciziei penale nr.

4/ A din 10 ianuarie 2005 a Curții de Apel Timișoara.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul reținerii și arestării preventive de la 15 decembrie 2003

la 24 februarie 2005.

Obligă fiecare recurent

inculpat la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 februarie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 199/2006
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 199 din 13 ianuarie 2006 Prin sentința penală nr. 354 din 24 august 2005 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr. 49/2005, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infra
ÎCCJ 2003-10-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4495/2003
, respectiv, L.I. și L.A. potrivit cărora, toți inculpații au recunoscut în fața lor că sunt autorii amorului din seara de 17 martie 2002. Prin urmare, în mod corect instanțele au pronunțat împotriva inculpaților soluții de condamnare pentr
ÎCCJ 2005-01-10
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 130/2005
t., fiul victimei s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 Euro daune materiale și 150.000 Euro daune morale. Probele administrate în cauză au demonstrat că prejudiciul material cauzat părții vătămate este de 3.000 Euro, 4.000
ÎCCJ 2005-02-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1390/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 213 din 15 martie 2004, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 12396/P/2003, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2
ÎCCJ 2003-10-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4757/2003
dispus trimiterea cauzei la Tribunalul Mureș, pentru rejudecare, cu motivarea că s-a procedat la stabilirea încadrării juridice fără a fi efectiv pusă în discuție și că instanța nu s-a conformat recomandărilor făcute de comisia de expertiză
Sursă