ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5058/2005

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Constanța sub nr. 11850/2003, reclamanta SC A. SRL Constanța a

chemat în judecată pârâta Agenția Domeniilor Statului, solicitând să se dispună

obligarea pârâtei la rezilierea contractului de arendă dintre părți și

încheierea unui nou contract în condițiile O.U.G. nr. 118/2002.

În motivarea acțiunii s-a arătat că

între părți s-a încheiat un contract de arendă, înainte de apariția normelor

metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 118/2002 iar pârâta refuză să aplice

acest act normativ.

Judecătoria Constanța, prin sentința

civilă nr. 15322 din 4 decembrie 2003, a respins acțiunea ca nefondată,

reținând în esență că:

- între părți există un control de

arendă valabil încheiat și care își produce efectele;

- faptul că pe parcursul derulării

contractului cadrul legislativ a suferit o serie de modificări nu poate conduce

la reziliere, care este prin definiție o sancțiune civilă aplicabilă în caz de

neexecutare culpabilă a obligațiilor, ceea ce nu este cazul în speță;

Apelul declarat de reclamantă împotriva

acestei sentințe, prin care s-a solicitat schimbarea soluției și admiterea

acțiunii, a fost respins, cu o motivare similară celei a instanței de fond,

prin decizia civilă nr. 606 din 1 iunie 2004 a Curții de Apel Constanța.

Prin prezentul recurs, reclamanta a

invocat prevederile art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc. civ., solicitând

casarea hotărârilor cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța

competentă.

S-a susținut în esență că litigiul are o

natură comercială, astfel încât urmează să se verifice atât competența

materială a instanțelor cât și normele de procedură.

Intimata pârâtă a formulat întâmpinare,

solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând actele și lucrările dosarului

în contextul criticilor formulate, Înalta Curte reține că recursul este

nefondat.

Ambele instanțe au reținut în mod corect

că între părți se află în derulare și își produce efectele un contract civil

care nu este afectat de vreo cauză de nulitate sau reziliere. Principiul

tempus

regit actum

este pe deplin aplicabil, modificarea ulterioară a cadrului

legislativ neputând acea consecințele pretinse de reclamant.

Pe de altă parte, dată fiind natura

legiuitorului, nu se constată încălcări ale normelor de procedură ori a celor referitoare

la competența materială a instanțelor.

Așa fiind, cum hotărârile pronunțate sunt

în întregime legale și temeinice, recursul va fi respins ca nefondat conform

prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,

ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Constanța împotriva

deciziei civile nr. 606/C din 1 iunie 2004 a Curții de Apel Constanța.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2005.