ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 79/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 79/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 53 din 17
februarie 2003, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul M.M.G. la 6 ani
închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C.
pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
A fost menținută starea de arest a
inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată durata reținerii și a
arestării preventive de la 25 decembrie 2002 la zi.
S-a reținut, în esență, că, în seara
de 24 decembrie 2002, după ce a consumat băuturi alcoolice, împreună cu partea
vătămată L.C., inculpatul prin violență, a deposedat-o pe aceasta, pe o stradă,
de un ceas în valoare de 120.000 lei și suma de 20.000 lei.
Curtea de Apel Ploiești, prin
decizia penală nr. 156 din 31 martie 2003, a respins apelul inculpatului.
Totodată, a dedus durata reținerii
și a arestării preventive a inculpatului, de la 25 decembrie 2002, la zi.
Prin recursul declarat, inculpatul a
solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recursul inculpatului nu este
fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului,
rezultă că instanțele au făcut o justă și corectă individualizare a pedepsei
aplicate inculpatului.
În raport de gradul ridicat de
pericol social al faptei săvârșite, reflectat de modul în care inculpatul a
conceput și realizat tâlhăria (deposedând, prin violență, pe partea vătămată,
pe timp de noapte și într-un loc public), precum și de datele ce caracterizează
persoana inculpatului, rezultă că instanțele au dat eficiență tuturor
criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se
impune reducerea pedepsei aplicate.
Nefiind nici alte temeiuri de casare
care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului
să fie respins, ca nefondat, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul M.M.G., împotriva deciziei penale nr. 156 din 31 martie
2003 a Curții de Apel Ploiești.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 25 decembrie 2002, la 8
ianuarie 2004.
Obligă pe recurent să plătească
statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000
lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8
ianuarie 2004.