ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 619/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 619/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

D E C

I Z I A  NR.619                                                           DOSAR

NR.2078/2002

S-au

luat în examinare recursurile declarate de inculpații C.R.M., C.C., C.E., N.B.V.,

N.N., S.M.., S.P., B.M., P.M., P.S. și A.V. împotriva deciziei nr. 44 din 23

aprilie 2002 a Curții Militare de Apel.

S-au

prezentat: recurenții inculpați, în stare de arest și asistați în ordine de

apărător desemnat din oficiu, avocat M.T. (inculpații C.R.M., C.C. și C.E.) A.I.

pentru următorii inculpați și apărător ales, avocat N.D. pentru inculpații P.S.

și A.V., partea vătămată C.T., lipsind celelalte părți civile.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

A.I. a solicitat admiterea recursurilor inculpaților și în rejudecarea cauzei

reducerea pedepselor.

Apărătorul

M.T. a solicitat de asemenea reducerea pedepsei aplicate.

Apărătorul

N.D. a cerut pentru ceilalți inculpați reducerea pedepselor.

Procurorul

a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Inculpații,

pe rând, în ultimul lor cuvânt au solicitat admiterea recursurilor și

reducererea pedepselor.

C U R T E A

Asupra

recursurilor de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentința penală nr.232

din 20 decembrie 2001 a Tribunalului Militar Teritorial București au fost

condamnați inculpații:

-

sold.C.E. la câte 8 ani închisoare pentru trei infracțiuni de tâlhărie

prevăzute de art.211 alin.2 lit.a,d Cod penal și la câte 7 ani închisoare

pentru trei infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute de

art.189 alin.2 Cod penal; conform art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, i s-a

aplicat pedeapsa de 8 ani închisoare; s-a dedus arestarea preventivă de la 29

decembrie 2000 până la 20 decembrie 2001;

-

C.C. la câte 6 ani închisoare pentru două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de

art.211 alin.2 lit.a,d Cod penal și la câte 5 ani închisoare pentru două

infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute de art.189 alin.2

Cod penal; conform art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa de 6

ani închisoare; s-a dedus arestarea preventivă de la 29 decembrie 2000 până la

20 decembrie 2001;

-

P.M. la 17 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64

lit.a-c Cod penal, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.3

Cod penal, 9 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de

art.211 alin.2 lit.a,d Cod penal și 7 ani închisoare pentru infracțiunea de

lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art.189 alin.2 Cod penal;

conform art.33 lit.a, 34 lit.b și 35 Cod penal, i s-au aplicat pedeapsa

principală a închisorii de 17 ani și pedeapsa complimentară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-c Cod penal pe timp de 4 ani; s-a dedus

arestarea preventivă de la 29 decembrie 2000 până la 20 decembrie 2001;

-

S.P., N.B.V. și P.S. la câte 8 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie,

prevăzută de art.211 alin.2 lit.a,d Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod

penal (pentru fiecare inculpat) și la câte 7 ani închisoare pentru infracțiunea

de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art.189 alin.  2  Cod

penal  cu  aplicarea  art.37  lit.b  Cod penal (pentru fiecare inculpat);

conform art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal,s-a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa

de 8 ani închisoare; s-a dedus arestarea preventivă de la 19 ianuarie 2001 până

la 20 decembrie 2001 (inculpatul N.B.V.) și de la 5 ianuarie 2001 până la 20

decembrie 2001 (inculpatul S.P.);

-

N.N. la câte 8 ani închisoare pentru trei infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de

art.211 alin.2 lit.d Cod penal, câte 7 ani închisoare pentru trei infracțiuni

de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute de art.189 alin.2 Cod penal și

2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.26 alin.1 din Decretul

nr.328/1966; conform art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa

de 8 ani închisoare; s-a dedus arestarea preventivă de la 30 decembrie 2000

până la 20 decembrie 2001;

-

B.M. la 7 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211

alin.2 lit.a,d Cod penal și la 6 ani închisoare pentru infracțiunea de lipsire

de libertate în mod ilegal, prevăzută de art.189 alin.2 Cod penal; conform

art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa de 7 ani închisoare ;

s-a dedus arestarea preventivă de la 29 decembrie 2000 până la 20 decembrie

2001;

-

S.M. la 7 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat,

prevăzută de art.26 raportat la art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal

cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal; conform art.39 alin.2 Cod penal, în

această pedeapsă s-a contopit restul de 411 zile rămas neexecutat din pedeapsa

de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.294 din 21 mai

1998 a Judecătoriei Călărași și s-a sporit cu 1 an pedeapsa rezultantă – 7 ani

închisoare -  , urmând ca inculpatul să execute în total 8 ani închisoare; s-a

dedus arestarea preventivă de la 29 decembrie 2000 până la 20 decembrie 2001;

-

A.V. la 4 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat,

prevăzută de art.26 raportat la art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a,g Cod penal

cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal;

-

C.R.M  la 8 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de

art.211 alin.2 lit.a,d Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și la câte

7 ani închisoare pentru infracțiunile de tâlhărie, prevăzute de art.211 alin.2

lit.d Cod penal și de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art.189

alin.2 Cod penal fiecare cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal; conform art.36

alin.3 Cod penal, aceste pedepse au fost contopite cu restul rămas de executat

din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală

nr.2274 din 16 noiembrie 1998 a Judecătoriei Slobozia și s-a aplicat

inculpatului pedeapsa de 8 ani închisoare; s-a dedus prevenția de la 14

noiembrie 1997 până la 14 aprilie 2000 și arestarea preventivă de la 5 ianuarie

2001 până la 20 decembrie 2001.

Prin

aceeași sentință, au fost obligați, în solidar:

-

inculpații C.E., N.N., N.B.V., C.R.M. și P.S. – la 203.594.172 lei despăgubiri

către partea civilă S.C. „A”;

-

inculpații C.E., C.C., N.N., S.P. și A.V. – la 14.367.140 lei despăgubiri către

partea civilă S.C. „A”;

-

inculpații C.E., C.C., N.N., B.M., P.M. și S.M.. – la 7.990.000 lei către partea

civilă S.C. „A”;

-

inculpații C.E., N.N., N.B.V., C.R.M. și P.S. – la 242.000 lei despăgubiri

către partea civilă L.N.

Inculpatul

P.M. a fost obligat la despăgubiri civile, astfel: 4.271.730 lei – către partea

civilă Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”; 40.000.000 lei – către

partea civilă C.M.T.; 5.200.000 lei (prestație periodică lunară de la 27

decembrie 2000 până la 31 decembrie 2001, cumulată) și, în continuare, câte

400.000 lei – către minora C.V.G., până la majoratul acesteia; 18.573.355 lei –

către partea civilă C.I.

Pentru

a hotărî astfel, prima instanță a reținut:

I.

În seara zilei de 10 octombrie 2000, frații N.B.V. și N.N. s-au întâlnit pe

raza municipiului Călărași cu C.R.M. apoi cu P.S., ultimul posesor al unui

autoturism „Dacia 1300” și împreună s-au deplasat la gospodăria Agrizootehnică

a unității militare de pompieri, unde își satisfăcea stagiul militar C.E.,

convenind să sustragă ierbicide de la o fermă agricolă cunoscută de cel dintâi

(ferma „Dragoș Vodă” a S.C. „A”.

Pe

traseul parcurs, inculpații au conceput și planul de acțiune, astfel că, după

ce au parcat autoturismul la o distanță de cca 500 m, pe „poarta mică”  de

acces, neasigurată, au pătruns în  incinta fermei.  Când paznicul, partea

vătămată L.N., le-a ieșit în întâmpinare cu un băț în mână, motivând că au

rămas în pană de cauciuc și nu au cric, i-au cerut o „capră” metalică. Acesta

le-a comunicat că nu deține așa ceva, somându-i să plece, dar stăruind în

hotărârea lor infracțională și căutând prilejul favorabil atacului, inculpații

i-au cerut o cană cu apă.

Toți

cinci l-au urmat apoi spre ghereta de pază, unde, la un moment dat, C.E. l-a

lovit puternic și prin surprindere cu pumnul în figură. Deși dezechilibrat,

acesta a reușit să reacționeze, lovindu-l la rândul său în cap cu bățul, pe C.R.M.,

dar a fost imediat imobilizat de ceilalți, lovit în continuare cu pumnii și

picioarele și târât apoi în gheretă.

În

timp ce inculpatul C.R.M. păzea partea vătămată, ceilalți inculpați,

folosindu-se de toporul descoperit lângă gheretă, au început să spargă ușile de

acces în magazii și birourile fermei, adunând pe platou, bidoane cu ierbicid,

șublere, micrometre, dălți, ventile și elemente pentru pompă de injecție, două

uși de sobă, o presetupă, pompă de apă, un radiator electric, un filtru de

ulei, un televizor etc. în valoare totală de 204.594.172 lei.

Cu

același topor, inculpatul P.S. a forțat apoi lacătele de la „poarta mare” de

aces, a introdus autoturismul în curte și, toți au încărcat în habitaclu și

portbagaj, bunurile sustrase, scoțând recipientele cu ierbicid din cutiile de

carton în care erau ambalate, ca să încapă cât mai multe.

În

timpul supravegherii paznicului L.N., C.R.M. și-a însușit o brichetă, un cuțit

cu lamă din inox, un pachet de țigări, o lanternă, o pereche de pantaloni

uzați, o jachetă și suma de 42.000 lei, aparținând acestuia.

Părăsind

locul faptei, nu înainte de a încuia paznicul în gheretă, asigurând ușa cu

lacăt prin exterior, cu amenințări că îi vor da foc ori că va muri electrocutat

(fără îndoială cu scopul de a-l înfricoșa și determina astfel să nu întreprindă

nimic până se vor îndepărta), inculpații s-au îndreptat, circulând pe o rută

ocolitoare și pe câmp, spre comuna Modelu la locuința inculpatului A.V., unde

se afla doar fratele acestuia, martorul A.C., ambii cunoscuți ai lui C.E.. Cu

acordul martorului, fără ca cel din urmă inculpat să-i dea explicații cu

privire la proveniență, au depozitat bunurile într-o magazie.

În

ziua următoare, C.E. și N.N., cu autoturismul – Taxi marca „Damas”, condus de

martorul N.M., au transportat o parte din acestea, inclusiv televizorul, la

locuința celui dintâi, în comuna Rosetti iar recipientele cu ierbicid le-au

vândut martorilor B.M. și S.N. – din Călărași, cu suma de 6 și respectiv 2

milioane lei, împărțită ulterior cu ceilalți inculpați.

II.

După aproximativ două săptămâni, în ziua de 23 octombrie 2000, inculpatul N.N.

de această dată a luat hotărârea de a  sustrage ierbicid de la o fermă a cărei

amplasare o cunoștea (ferma „I” a S.C. „A”, comunicându-i intenția inculpatului

C.C. Amândoi urmau să-l contacteze pe inculpatul A.V., și el posesorul unui

autoturism. L-au mai căutat mai întâi la locuința sa din comuna Modelu, apoi la

locul de muncă, convenind să se întâlnească seara, după ce acesta va ieși din

serviciu, în comuna Rosetti, la locuința lui C.C.

Înainte

de sosirea lui A.V., C.C. l-a contactat și pe inculpatul S.P., în același scop

și apoi, după scenariul cunoscut, toți s-au deplasat la gospodăria agrozootehnică

a unității militare de pompieri pentru a-l lua și pe C.E.

Conduși

în continuare de N.N., au traversat municipiul Călărași și pe Șoseaua de

centură a orașului, s-au îndreptat spre sediul fermei, parcând autoturismul la

distanță.

De

la plecarea de acasă inculpatul A.V. le-a comunicat inculpaților că deși îi va

însoți, nu va pătrunde în fermă, astfel că, la fața locului a rămas la

autoturism, iar cei din urmă s-au îndreptat spre sediul acesteia, amplasat la

cca. 2 km de șosea.

Drumul

principal de acces spre ferma „I” trece prin sectorul hidro al unității (unde

era de pază martorul R.G. dar inculpații, preocupați să nu fie observați în

zonă, au ales o rută ocolitoare și traversând o pasarelă metalică, s-au

îndreptat spre partea din spate a fermei.

Până

să ajungă la gard au început să latre câinii iar pe platou a apărut paznicul

(partea vătămată U.T.) astfel că, ocolind iarăși    s-au deplasat la poarta

principală de acces. Au sărit imediat în curte și fiecare cu câte un băț în

mână (șipci smulse din gard), s-au îndreptat alert spre grajdul în care tocmai

reintrase între timp paznicul.

Acesta

a ieșit la un moment dat cu o coasă în mână, dar speriat de numărul și

hotărârea atacatorului (C.E. a spart geamurile încăperii cu bățul) a intrat din

nou, îndeplinind apoi tot ceea ce-i cereau inculpații. Mai mult, când S.P. a

afirmat că nu sunt din localitate ci „țigani zlătari de la Sintești”, a început

să se lamenteze, cerându-le „să nu-l omoare pentru că are copii acasă”.

În

timp ce C.C., N.N. și S.P. îl supravegheau pe rând, pe paznic, la ușa încăperii,

C.E. cu toporul a început să forțeze ușile de acces în magazii, atelierul

mecanic și biroul șefului de fermă și secondat de ceilalți, a început să scoată

pe platou bidoane cu ierbicide, două baterii acumulator, doi saci cu arpagic,

ulei de motor, o pătură, două ceasuri de birou, două seturi de tacâmuri,

dulciuri, etc. (în valoare totală de 16.730.040 lei).

Inculpatul

sold. C.E. i-a cerut apoi paznicului U.T. un ham,a pus un cal la căruță și cu

ea, inculpații au transportat toate bunurile la autoturismul lui A.V.; au dat drumul

calului, îndemnându-l pe drumul spre fermă.

Același

inculpat, înainte de a părăsi incinta, l-a legat pe paznic cu mâinile la spate

și de picioare, cu cablurile electrice de alimentare, de la un aparat de radio

și un televizor. În această stare l-a întâlnit ulterior (urmare strigătelor de

ajutor), martorul R.G. și tot așa l-a și transportat cu autoturismul, la

locuința economistului fermei, martorul I.A., care la rândul lui a sesizat

organele de poliție locale.

De

la fața locului, evitând municipiul Călărași, inculpații s-au îndreptat spre

comuna Cuza Vodă pe ruta folosită la săvârșirea faptei anterioare și  s-au dus

iarăși la locuința inculpatului A.V.

Cel

din urmă a păstrat pentru sine, pătura, 10 l de ulei de motor și o parte din

arpagic. În ziua următoare cu autoturismul condus de A.V., inculpații, mai

puțin S.P., s-au deplasat în municipiul Călărași, oferind cele două baterii

acumulator, spre vânzare, contra sumei de două milioane lei, martorului D.D.

din comuna Ciocănești, care, la rândul său a vândut un acumulator martorului M.C.

Aceiași

inculpați au vândut recipientele cu ierbicide martorilor C.E.T., M.GC. și P.G.

din municipiul Călărași, cu motivația că „au lucrat pentru un patron și au fost

plătiți în natură”.

III.

În seara zilei de 24 decembrie 2000, la discoteca din comuna Rosetti și

ulterior, la locuința fraților C., și-au făcut apariția inculpații N.N., P.M., B.M.

și S.M.., ultimul însoțit și de martorii S.V. (văr cu N.N.) și Nica Marian. Cel

din urmă, martor, conducea autoturismul lui S.V., aflat în stare de avansată

ebrietate.

Toți

opt s-au deplasat apoi, cu același autoturism, în municipiul Călărași, la

locuința lui S.V., unde, inculpații au hotărât să meargă și să sustragă

conductori de la rețelele electrice amplasate în zona limitrofă municipiului

Călărași („preocupare” mai veche a unora dintre inculpați dar și a celor doi

martori, pentru care sunt în prezent arestați), iar în acest scop, N.N. i-a

cerut vărului său autoturismul (în fapt martorul a înmânat cheile inculpatului B.M.,

posesor de permis de conducere).

Înainte

de a părăsi orașul, S.M.. a împrumutat o foarfecă tip „ghilotină” de la numitul

D.N.

Pe

itinerariul de deplasare, inculpații, la sugestia lui N.N. și-au schimbat

opțiunea, hotărând să sustragă ierbicid de la o fermă agricolă situată în

apropierea satului Floroaica ( S.C. „A”;) a cărei amplasare îi era cunoscută

acestuia. Singurul care s-a abținut categoric, insistând în îndeplinirea

hotărârii inițiale (cu motivație că îi este teamă), a fost  inculpatul S.M..;

a încercat fără rezultat să-l convingă și pe inculpatul B.M..

După

ce au parcat autoturismul la o distanță de cca. 4-500 m, lângă o stație de

pompare dezafectată, iar C.E., N.N. și P.M. au făcut o recunoaștere a zonei (au

observat un singur paznic, comunicând acest fapt și celorlalți), inculpații cu

excepția lui S.M.. s-au îndreptat spre fermă, cel dintâi purtând asupra sa

foarfeca tip ghilotină, iar ultimul, un levier mecanic luat din portbagajul

autoturismului.

Când

au sărit însă, desfășurați, gardul, și-a făcut apariția ieșind din ghereta sa

de pază, partea vătămată T.V., care a început să strige „hoții”. S-au repezit

imediat asupra sa, C.E., C.C. și N.N., l-au împresurat și lovit cu foarfeca și

pumnii, iar C.C., B.M. și P.M. l-au imobilizat, târât și încuiat în gheretă.

Repede,

cu levierul asupra sa, P.M. s-a deplasat la o altă gheretă de pază, amplasată

la cca 20 m, de unde se auzeau zgomote și observase lumină (provenea de la

televizorul în funcțiune). Exact în momentul în care a pătruns pe ușă, s-a

ridicat de pe pat victima C.N., încercând să pună mâna pe topor, dar, mai

rapid, inculpatul l-a lovit în cap, o singură dată cu levierul și l-a doborât

la pardoseală.

S-a

alăturat celorlalți care începuseră deja să spargă ușile spațiilor de

depozitare.

Toți

inculpații au pătruns în magazii și birouri, scoțând recipiente cu ierbicid,

setudi de motor pentru autocamion și tractor, ulei comestibil, ulei motor,

calculator, o agendă de birou, un prăjitor de pâine, un televizor color, etc.,

pe care le-au transportat pe platou și la gardul împrejmuitor al celor două

ferme agricole. La final, N.N., asupra căruia rămăseseră cheile, a adus

autoturismul din locul în care tot el îl parcase. Au încărcat bunurile (li s-a

alăturat și S.M.) și cu același inculpat la volan au părăsit locul faptei,

îndreptându-se spre comuna Dragoș Vodă.

După

ce au parcurs câțiva kilometri însă, în apropierea DN-3 A București –

Constanța, din cauza greutății și volumului încărcăturii, inculpații au luat

hotărârea să se despartă, urmând ca N.N. (la volan) și C.E. să le transporte la

locuința celui din urmă apoi să se întoarcă și să-i ia și pe ceilalți.

Pe

ruta obișnuită deja, cei doi s-au deplasat la Rosetti, iar după ce au descărcat

bunurile, la Modelu, la locuința lui A.V., lăsând aici mașina cu care veniseră

au cerut acestuia să meargă după ceilalți, cu mașina lui.

Toți

șapte s-au reîntors (după ce N.N. și-a luat iarăți mașina) la Rosetti, la

locuința fraților C. unde au împărțit o parte din bunurile sustrase.

B.M.

și-a însuțit un set motor pentru autocamion, filtre de ulei și rulmenți, P.M. o

bormașină și 7 l de ulei comestibil și tot ulei S.M.. și N.N.

Inculpatul

A.V. a primit și el, pentru transport, un filtru de ulei și o platină pentru

delcou.

Celelalte

bunuri au rămas asupra fraților C., parte din ele   fiind descoperit, urmare

depozițiilor referitoare la faptele săvârșite, la perchezițiile domiciliare

efectuate ulterior de organele de urmărire penală, la locuința acestora, cele

ale rudelor ori altor persoane cărora, fără a le destăinui proveniența, le-a

încredințat spre păstrare (R.S., D.N., B.V.).

Urmare

leziunilor suferite, C.N. a decedat la Spitalul „Sf. Pantelimon” București

(F.0.2794-10620).

Împotriva

acestei sentințe au declarat apelurile de față parchetul și toți cei unsprezece

inculpați.

Parchetul

a solicitat majorarea pedepselor, cu un plus de pedeapsă celor care au săvârșit

faptele în stare de recidivă, iar inculpații au solicitat reducerea pedepselor.

Inculpatul

C.R.M. a declarat în ședințele publice din 6 februarie 2002 și 3 aprilie 2002

că înțelege să-și retragă apelul declarat.

Curtea

Militară de Apel București, prin decizia nr.44 din 23 aprilie 2002 a admis

apelul declarat de parchet și a desființat sentința cu privire la individualizarea

pedepselor aplicate inculpaților după cum urmează :

Sporește

cu câte 2 ani închisoare pedepsele de câte 8 ani închisoare aplicate inculpaților

sold.C.E., N.B.V. și N.N., aceștia având de executat, fiecare, 10 ani

închisoare.

Sporește

cu 2 ani închisoare pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului C.C.,

care va executa în total 8 ani închisoare.

Menținând

pedepsele stabilite prin sentință inculpatului C.R.M. (anume: - 8 ani

închisoare – în baza art.211 alin.2 lit.a Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a

Cod penal și 7 ani închisoare în baza art.211 alin.2 lit.d Cod penal cu

aplicarea art.37 lit.a Cod penal) și pedeapsa rezultantă în urma contopirii

acestor pedepse, precum și dispoziția de revocare a liberării condiționate a

restului rămas neexecutat de 394 zile din pedeapsa de 3 ani și 6 luni

închisoare aplicată prin sentința penală nr.2274/1998 a Judecătoriei Slobozia

și de contopirea acestui rest în pedeapsa de 8 ani închisoare, a aplicat un

spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul civ.C.R.M. să execute în total 9

ani închisoare.

Înlătură

dispoziția de deducere din pedeapsă a arestării preventive de la 14 noiembrie

1997 până la 14 aprilie 2000.

S-au menținut celelalte

dispoziții ale sentinței.

Prin

aceeași decizie au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații

sold. C.E. și  C.C., S.P., N.B.V., P.S., N.N., B.M., A.V., S.M.. și P.M.

S-a

luat act că inculpatul civ. C.R.M. și-a retras apelul.

Deduce

din pedeapsă durata arestării preventive astfel: de la 29 decembrie 2000 până

la 23 aprilie 2000 – pentru inculpații sold. C.E. și  C.C., B.M., S.M.. și P.M.;

de la 30 decembrie 2000 până la 23 aprilie 2002 – pentru inculpatul  N.N.; de

la 5 ianuarie 2001 până la 23 aprilie 2002 – pentru inculpații S.P. și C.R.M.;

de la 19 ianuarie 2001 la 23 aprilie 2002 – pentru inculpatul N.B.V.

S-a

motivat că prima instanță a individualizat judicios pedepsele stabilite

inculpaților sold.C.E., C.C., N.N. și N.B.V. Fiecare sancțiune penală reflectă,

conform art.72 Cod penal atât gradul de pericol social – ridicat  - al fiecărei

infracțiuni reținute, cât și periculozitatea făptuitorilor, pusă în lumină de

modul în care au acționat, de urmările produse (zilele de îngrijiri medicale de

care au avut nevoie părțile vătămate pentru vindecare; prejudiciile – însemnate

– cauzate părților civile). S-au avut în vedere, totodată, tinerețea

inculpaților, împrejurarea că primii trei menționați nu antecedente penale, ca

și poziția adoptată în cursul procesului (declarații oscilante, ocultarea sau

denaturarea adevărului).

Reținând

că frații C. (E. și – mai ales – C.) și frații N. (B.-V. și – mai ales – N.) au

fost cei care au conceput, inițiat și asigurat logistic activitățile

infracționale în care i-au angrenat și pe ceilalți inculpați, precum și

pluralitatea faptelor penale și, în privința inculpatului  N.B.V., cu starea de

recidivă postexecutorie (art.37 lit.b Cod penal), Curtea a apreciat că, pentru

împlinirea finalităților arătate în art.52 Cod penal (reeducarea infractorilor

și prevenirea comiterii unor noi infracțiuni), se impune sporirea

rezultantelor, potrivit art.34 lit.b Cod penal.

Cu

privire la inculpatul C.R.M. a reținut că pedepsele stabilite au fost just

individualizate, în lumina criteriilor înscrise în art.72 Cod penal.

Date

fiind gravitatea faptelor, modul în care au fost comise, starea de recidivă

postcondamnatorie (ce denotă perseverența inculpatului), precum și atitudinea

sa procesuală (declarații contradictorii, oscilante), instanța a apreciat că

scopul pedepsei poate fi atins numai prin sporirea rezultantei, potrivit art.34

lit.b Cod penal.

Tot referitor la acest inculpat s-a reținut că în mod greșit s-a

dedus din pedeapsa rezultantă prevenția de la 14 noiembrie 1997 până la 14

aprilie 2000, deoarece această perioadă constituie partea din pedeapsă ce

reprezintă primul termen al recidivei prevăzute de art.37 lit.a Cod penal,

executat în regim de detenție și nu există temei legal pentru scăderea ei ca

prevenție.

Referitor

la ceilalți inculpați, s-a reținut că pedepsele stabilite și/sau aplicate, au

fost just individualizate.

Împotriva

acestor hotărâri au declarat recurs inculpații C.R.M., C.C., C.E., N.B.V., N.N.,

S.P., S.M.., P.S. și A.V. și au solicitat reducerea pedepselor.

Recursurile

nu sunt întemeiate.

Potrivit

art.72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama, între

altele, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Verificând

hotărârile atacate sub aspectul criticii formulate de inculpații S.P., S.M.., P.S.

și A.V., se constată că nu sunt elemente de reapreciere în sensul solicitat,

cele două instanțe făcând o justă individualizare prin respectarea criteriilor

mai sus arătate, evaluând corespunzător atât gradul de pericol concret pe care

l-a prezentat fiecare infracțiune comisă – evidențiat de modul și împrejurările

în care au fost săvârșite, ca și de urmările produse - , cât și datele ce țin

de persoana acestora care sunt recidiviști și cu o comportare oscilantă pe

parcursul procesului penal.

Analizând

hotărârea atacată cu recurs de către inculpații C.E., C.C., N.N., N.B.V. și C.R.

M., sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, în raport cu criteriile

prevăzute în textul de lege citat, se constată că atât instanța de fond cât și

instanța de apel au apreciat corect gravitatea faptelor în raport cu urmările

produse și împrejurările în care au fost comise cât și datele ce țin de

persoana acestora cu o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal iar primii

trei menționați fără antecedente penale. Toate aceste elemente se reflectă just

în pedepsele stabilite pentru infracțiunile comise.

Totodată,

în mod just, instanța de apel a aplicat un spor de pedeapsă la contopirea

pedepselor, apreciind corect că pedeapsa cea mai grea nu este suficientă pentru

realizarea scopului prevăzut de art.52 din Codul penal.

Față

de aceste considerente, nu se poate aplica nici o clemență inculpaților, cum

nejustificat au solicitat aceștia, dimpotrivă, se impune a se menține pedepsele

în cuantumul fixat de instanța de apel.

Așa fiind, criticile din

recursurile inculpaților privind greșita individualizare a pedepselor nu sunt

întemeiate.

Întrucât

motivele de casare sunt neîntemeiate, iar din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului nu se constată existența unor cazuri din cele prevăzute de art.385

9

alin.3 Cod procedură penală, care pot fi luate în considerare din oficiu,

Curtea, în baza art.385

15

pct.1 lit.b din același cod, urmează a

respinge recursurile inculpaților și a dispune potrivit dispozitiviului.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.R.M.,

C.C., C.E., N.B.V., N.N., S.M.., S.P., B.M., P.M., P.S. și A.V. împotriva

deciziei nr. 44 din 23 aprilie 2002 a Curții Militare de Apel.

Compută arestarea preventivă de la 29 decembrie 2000 la zi

pentru inculpații C.C., C.E., B.M., S.M.. și P.M.; de la 30 decembrie 2000

pentru inculpatul N.N.; de la 5 ianuarie 2001 pentru inculpații Simion Petre și

C.R.M. și de la 19 ianuarie 2001 pentru inculpatul N.B.V.

Obligă pe inculpații P.S. și A.V. la câte 800.000 lei cheltuieli

judiciare către stat.

Obligă pe recurenții C.R.M., C.C., C.E., N.B.V., N.N., S.M., B.M.,

P.M. și S.P. la plata sumei de câte 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 7 februarie 2003.