Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.06.2004
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2767/2004

HOTĂRÂRE
10.06.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2767/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: SC E.T. SA Vulcan a solicitat anularea deciziei nr. 37 din 19 februarie 2003, emisă de Ministerul Finanțelor Publice și a procesului-verbal de control încheiat la 8 noiembrie 2002, de Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că actele administrative atacate sunt nelegale, întrucât s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 217/1000 și ale H.G. nr. 402/2000, potrivit cărora cheltuielile pe care le-a efectuat pentru achiziționarea de energie termică și apă de la furnizorii primari de utilități, sunt cheltuieli deductibile, fiind aferente realizării veniturilor; acestea au fost efectuate în scopul reparării și furnizării către consumatori, a agentului termic pentru încălzire și a apei calde menajere, utilități a căror distribuție constituie sursa de bază a veniturilor societății.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 169 din 14 mai 2003, a respins acțiunea reclamantei. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Reclamanta are ca obiect principal de activitate producția și distribuția energiei termice și a apei calde, realizând cu preponderență venituri și cheltuieli din livrarea de agent termic și apă caldă către populație și agenți economici; prețul de producție al agentului termic este avizat periodic de A.N.R.D.E. și include în cota normată pierderi de 4%. În cauză, reclamanta a inclus în costul serviciilor, și cantități de energie termică și apă, peste pierderile normate, tehnologice, avizate de A.N.R.D.E.

și care nu s-au facturat către beneficiari. În ce privesc aceste cheltuieli, s-a reținut că reprezintă pierderi tehnologice realizate în procesul de distribuție a utilităților, datorate unor cauze externe, pierderi neimputabile care nu concură direct la realizarea veniturilor și care au un caracter deductibil la impozitul pe profit, numai în măsura în care sunt recuperate prin preț, în limitele stabilite de legislația în vigoare, în conformitate cu avizul Autorizației Administrative Tutelare. Referitor la pierderile nenormate, s-a reținut că potrivit art. 4 alin. (2) din O.G. nr. 70/1994, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile, numai dacă sunt aferente realizării veniturilor și cele considerate deductibile conform prevederilor legale în vigoare.

În contextul dispozițiunilor O.G. nr. 70/1994, modificată prin O.U.G. nr. 217/1999, a H.G. nr. 402/2000, precum și ale Legii nr. 414/2002, privind impozitul pe profit, s-a reținut, apoi, că, în cauză, pierderile nu au fost recuperate din tarifele aplicate consumatorilor, astfel că suma de 9.225.516.260 lei nu este deductibilă la calculul profitului impozabil și la diminuarea pierderilor fiscale înregistrate în perioada verificată. Împotriva sentinței a declarat recurs SC E.T. SA Vulcan, reiterând, în principal, aspectele invocate în acțiune, în sensul că reglementările art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 402/2000, nu condiționează deductibilitatea categoriilor de cheltuieli, de reflectarea lor în prețurile, tarifele la care sunt facturate serviciile furnizate beneficiarilor contractului; că, nici O.G.

nr. 70/1994 nu condiționează deductibilitatea cheltuielilor, de modul de reflectare al acestora în tarifele aplicabile consumatorilor. Recursul este nefondat. Potrivit art. 4 din O.G. nr. 70/1994, privind impozitul pe profit, modificată prin O.U.G. nr. 217/1999, la calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile, numai dacă sunt aferente realizării veniturilor. Apoi, potrivit H.G. nr. 402/2000, pentru aprobarea instrucțiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, la stabilirea profitului impozabil se vor lua în calcul cheltuielile care concură direct la realizarea veniturilor și care se regăsesc în costul produselor și serviciilor, în limitele prevăzute de legislația în vigoare, sens în care sunt și dispozițiile art. 9 din Legea nr. 414/2002, privind impozitul pe profit.

Dar, societatea recurentă a inclus în costul serviciilor, și cantități de energie termică și apă peste pierderile normate, tehnologice, avizate de A.N.R.D.E. și care nu s-au facturat către beneficiari. Or, potrivit dispozițiunilor legale precitate, pierderile înregistrate în circuitul de transport și distribuire a energiei electrice, prevăzute prin norme de consumuri aprobate de organele abilitate prin lege, pot fi considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, numai dacă sumele respective se regăsesc în costul de producție al energiei electrice vândute. Așadar, în raport cu dispozițiunile legale sus menționate, soluția adoptată de prima instanță este legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmând să fie respins.

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC E.T. SA Vulcan împotriva sentinței civile nr. 169 din 14 mai 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-04-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1421/2008
cu ocazia soluționării contestației. Pentru argumentele similare și în considerarea acelorași prevederi legale cuprinse în Legea nr. 345/2002 privind T.V.A.-ul și respectiv Normele de aplicare a legii, aprobate prin H.G. nr. 598/2002, potri
ÎCCJ 2004-04-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1413/2004
și pierderile tehnologice de energie termică, pe rețele normate, din cauze de neînlăturat, care în cazul reclamantei au fost sub 50% din cele normate, în condițiile în care și gazul metan folosit pentru producerea unei gigacalorii a fost re
ÎCCJ 2001-06-01
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3816/2003
pârâtă iar refuzul de plată sub motiv că între părți nu există contract nu a fost găsit justificat față de înțelegerea verbală ce a fost dovedită. Prin decizia nr. 456 din 1 iunie 2001 Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, a respins
ÎCCJ 2003-03-04
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 845/2003
3.866.840 lei. În motivarea acțiunii s-a arătat că nu sunt aplicabile prevederile pct.10.18 din Normele de aplicare a O.U. nr.17/2000, ci prevederile pct.10.6 din Norme, reclamanta susținând că energia temică nefacturată reprezintă pierdere
ÎCCJ 2023-06-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3708/2023
e, a anulat în parte Decizia nr. F-HD 62/16.03.2016 cu privire la diminuarea pierderii fiscale cu cheltuieli aferente pierderilor de energie termică pe rețeaua de transport în sumă de 33.991.288 RON, a obligat pârâtele să plătească reclaman
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă