ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2767/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

SC E.T. SA Vulcan a solicitat

anularea deciziei nr. 37 din 19 februarie 2003, emisă de Ministerul Finanțelor

Publice și a procesului-verbal de control încheiat la 8 noiembrie 2002, de

Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că actele administrative atacate sunt nelegale, întrucât s-a făcut o

greșită aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 217/1000 și ale H.G. nr. 402/2000,

potrivit cărora cheltuielile pe care le-a efectuat pentru achiziționarea de

energie termică și apă de la furnizorii primari de utilități, sunt cheltuieli

deductibile, fiind aferente realizării veniturilor; acestea au fost efectuate

în scopul reparării și furnizării către consumatori, a agentului termic pentru

încălzire și a apei calde menajere, utilități a căror distribuție constituie

sursa de bază a veniturilor societății.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 169 din 14 mai 2003, a

respins acțiunea reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță

a reținut următoarele:

Reclamanta are ca obiect principal

de activitate producția și distribuția energiei termice și a apei calde,

realizând cu preponderență venituri și cheltuieli din livrarea de agent termic

și apă caldă către populație și agenți economici; prețul de producție al

agentului termic este avizat periodic de A.N.R.D.E. și include în cota normată

pierderi de 4%.

În cauză, reclamanta a inclus în

costul serviciilor, și cantități de energie termică și apă, peste pierderile

normate, tehnologice, avizate de A.N.R.D.E. și care nu s-au facturat către

beneficiari.

În ce privesc aceste cheltuieli, s-a

reținut că reprezintă pierderi tehnologice realizate în procesul de distribuție

a utilităților, datorate unor cauze externe, pierderi neimputabile care nu

concură direct la realizarea veniturilor și care au un caracter deductibil la

impozitul pe profit, numai în măsura în care sunt recuperate prin preț, în

limitele stabilite de legislația în vigoare, în conformitate cu avizul

Autorizației Administrative Tutelare.

Referitor la pierderile nenormate,

s-a reținut că potrivit art. 4 alin. (2) din O.G. nr. 70/1994, pentru

determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile, numai dacă

sunt aferente realizării veniturilor și cele considerate deductibile conform

prevederilor legale în vigoare.

În contextul dispozițiunilor O.G. nr.

70/1994, modificată prin O.U.G. nr. 217/1999, a H.G. nr. 402/2000, precum și

ale Legii nr. 414/2002, privind impozitul pe profit, s-a reținut, apoi, că, în

cauză, pierderile nu au fost recuperate din tarifele aplicate consumatorilor,

astfel că suma de 9.225.516.260 lei nu este deductibilă la calculul profitului

impozabil și la diminuarea pierderilor fiscale înregistrate în perioada

verificată.

Împotriva sentinței a declarat

recurs SC E.T. SA Vulcan, reiterând, în principal, aspectele invocate în

acțiune, în sensul că reglementările art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 402/2000, nu

condiționează deductibilitatea categoriilor de cheltuieli, de reflectarea lor

în prețurile, tarifele la care sunt facturate serviciile furnizate beneficiarilor

contractului; că, nici O.G. nr. 70/1994 nu condiționează deductibilitatea

cheltuielilor, de modul de reflectare al acestora în tarifele aplicabile

consumatorilor.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 4 din O.G. nr. 70/1994,

privind impozitul pe profit, modificată prin O.U.G. nr. 217/1999, la calculul

profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile, numai dacă sunt aferente

realizării veniturilor.

Apoi, potrivit H.G. nr. 402/2000,

pentru aprobarea instrucțiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe

profit, la stabilirea profitului impozabil se vor lua în calcul cheltuielile

care concură direct la realizarea veniturilor și care se regăsesc în costul

produselor și serviciilor, în limitele prevăzute de legislația în vigoare, sens

în care sunt și dispozițiile art. 9 din Legea nr. 414/2002, privind impozitul

pe profit.

Dar, societatea recurentă a inclus

în costul serviciilor, și cantități de energie termică și apă peste pierderile

normate, tehnologice, avizate de A.N.R.D.E. și care nu s-au facturat către

beneficiari.

Or, potrivit dispozițiunilor legale

precitate, pierderile înregistrate în circuitul de transport și distribuire a

energiei electrice, prevăzute prin norme de consumuri aprobate de organele

abilitate prin lege, pot fi considerate cheltuieli deductibile la calculul

profitului impozabil, numai dacă sumele respective se regăsesc în costul de

producție al energiei electrice vândute.

Așadar, în raport cu dispozițiunile

legale sus menționate, soluția adoptată de prima instanță este legală și

temeinică, iar recursul, nefondat, urmând să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC E.T.

SA Vulcan împotriva sentinței civile nr. 169 din 14 mai 2003 a Curții de Apel

Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 iunie 2004.