ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 515/2003

S-a luat în examinare recursul pârâtei Școala Generală nr.8 Târgoviște împotriva deciziei nr.505 din 13 aprilie 2001 a Curții de Apel Ploiești. La apelul nominal s-au prezentat recurenta și intimatul pârât Inspectoratul Școlar Dâmbovița asistate de consilier juridic I.G.și intimatele pârâte Consiliul Local Târgoviște prin consilier juridic C.A. și SC „T.”SA Târgoviște prin consilier juridic L.A. Procedura legal îndeplinită. Reprezentanta recurentei pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat și obligarea Consiliului Local Târgoviște la plata penalităților cu cheltuieli de judecată. Intimatul Inspectoratul Școlar Dâmbovița pune concluzii de admitere a recursului. Celelalte două intimate solicită respingerea recursului, ca nefondat.

C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Dâmbovița reclamanta SC „T:” SA Târgoviște a chemat în judecată în calitate de pârâți Școala Generală nr.8 Târgoviște, Consiliul Local al Municipiului Târgoviște și Inspectoratul Județean Dâmbovița solicitând să fie obligați în solidar la plata sumei de 150.018.547 lei contravaloarea energiei termice livrate și neachitate pe perioada aprilie – decembrie 1998 și decembrie 1999. La 21 decembrie 2000 reclamanta a formulat cerere de renunțare la judecată împotriva pârâților 2 și 3. În baza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale, incidente cauzei, Tribunalul prin sentința nr.4/4 ianuarie 2001 a admis acțiunea și a obligat Școala Generală nr.8 Târgoviște să-i plătească reclamantei 150.018.547 lei majorări de întârziere și 9.695.742 lei cheltuieli de judecată, luând act de renunațarea la judecată față de ceilalți pârâți.

Apelul declarat de Școala Generală nr.8 împotriva sentinței a fost respins ca nefondat, prin decizia nr.505 /13 aprilie 2001 a Curții de Apel Ploiești. Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâta Școala Generală nr.8 Târgoviște, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că aceasta se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate. Susține recurenta că în cauză nu s-a făcut de către reclamantă dovada culpei sale în neachitarea la timp a facturilor și că în conformitate cu art.167 alin.2 din Legea 84/1995 cheltuielile cu întreținerea unităților de învățământ preuniversitar sunt asigurate de Consiliile locale.

Criticile sunt neîntemeiate iar recursul se va respinge ca nefondat, pentru considerentele ce urmează: Prin contractul nr.273/1998 reclamanta s-a obligat să livreze pârâtei energie termică iar pârâta să achite contravaloarea acesteia iar în caz de neachitare la termen să suporte majorările de întârziere prevăzute la art.10. Cum, în cauză acțiunea reclamantei se întemeiază pe răspunderea contractuală, aprecierea pârâtei că aceasta nu a făcut dovada culpei sale este neîntemeiată, pârâta și-a asumat răspunderea prin semnarea contractului. Totodată atâta vreme cât acțiunea s-a întemeiat pe răspunderea contractuală și cum contractul nu a fost semnat de Consiliul Local Târgoviște este neîntemeiată critica privind neobligarea acesteia la plată în cadrul procesului de față neexistând temei pentru a răspunde Consiliul, conform principiului potrivit cu care convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante (art.969 cod civil).

Față de considerentele ce preced, Curtea, PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E : Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Școala Generală nr.8 Târgoviște împotriva deciziei nr.505 din 13 aprilie 2001 a Curții de Apel Ploiești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2003.