ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 662/2003

S-a

luat în examinare recursul în anulare declarat de procurorul general al

Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale

nr.415 din 15 mai 2001 a Judecătoriei Piatra Neamț, privind pe inculpatul R.N.

Au

lipsit intimatul inculpat R.N., pentru apărarea căruia s-a prezentat apărătorul

desemnat din oficiu, avocat R.N. și intimata  Ocolul Silvic Vaduri.

Procedura

de citare a fost legal îndeplinită.

Procurorul

a susținut motivele de casare astfel cum au fost arătate în scris în memoriul

înaintat la dosar și a pus concluzii de admitere a recursului în anulare,

casarea hotărârii atacate și înlăturarea dispozițiilor art.81 din Codul penal.

Apărătorul

desemnat din oficiu pentru inculpat, a lăsat la aprecierea Curții, admiterea

recursului în anulare.

C U R T E A

Asupra

recursului în anulare de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr.415 din 15 mai 2001, Judecătoria Piatra-Neamț, a condamnat

pe inculpatul R.N. la un an închisoare pentru infracțiunea silvică prevăzută de

art.98 alin.2 din Legea nr.26/1996, cu aplicarea art.37 lit.b, a art.74 și a

art.76 lit.d din Codul penal.

În

baza art.81 din Codul penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 3 ani, în condițiile

art.82 din Codul penal.

Pentru

a pronunța hotărârea, instanța a reținut că, la data de 21 ianuarie 2000,

inculpatul R.N. a sustras din pădurea Ocolului Silvic Vaduri de pe raza

județului Neamț, un fag în valoare de 3.006.900 lei.

Împotriva

sentinței, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție a declarat recurs în anulare, motivul invocat fiind că hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea legii, respectiv, au fost nesocotite condițiile

legale ale suspendării condiționate a executării pedepsei.

Recursul

în anulare este fondat pentru considerentele ce urmează:

Potrivit

art.81 alin.1 din Codul penal, instanța poate dispune suspendarea condiționată

a executării pedepsei, dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a)

pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;

b)

infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de

6 luni, în afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile

prevăzute în art.38;

c)

se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Din

verificarea lucrărilor dosarului, se reține că în fișa de cazier judiciar a

inculpatului și în referatul întocmit de grefierul de ședință, sunt înscrise

date referitoare la condamnarea anterioară a lui R.N., în sensul că, prin

sentința penală nr.1043 din 17 septembrie 1997 a Judecătoriei Piatra-Neamț, i

s-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de furt calificat,

prevăzută de art.208 raportat la art.209 lit.e și g din Codul penal, cu aplicarea

art.41 alin.2 și a art.13 din Codul penal și prin sentința penală nr.87 din 20

mai 1997 a Tribunalului Militar Cluj a fost condamnat la 1 an și 4 luni

închisoare pentru infracțiunea de dezertare, prevăzută de art.332 alin.1 din

Codul penal.

Prin

sentința penală nr.1009/1998, Judecătoria Bacău a contopit pedepsele și a

dispus executarea pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare. Inculpatul R.N. a fost

arestat la 14 martie 1997 și liberat condiționat la 29 mai 1998, rămânând

neexecutat un rest de 43 zile închisoare.

În

cauza dedusă judecății, Judecătoria Piatra-Neamț, deși a reținut că inculpatul

se afla în stare de recidivă postexecutorie, prevăzut de art.37 lit.b din Codul

penal, prin nesocotirea dispozițiilor imperative ale art.81 alin.1 lit.b din

Codul penal, prevederi care împiedică acordarea beneficiului suspendării

condiționate recidiviștilor, a pronunțat o hotărâre contrară legii.

În

aceste condiții, în baza dispozițiilor art.414

1

din Cpdul de

procedură penală, cu referire la art.385

15

pct.2 lit.d din același

cod, recursul în anulare fiind fondat, va fi admis și se va proceda

corespunzător dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă

Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr.415 din 15 mai 2001 a

Judecătoriei Piatra Neamț, privind pe inculpatul R.N.

Casează

sentința penală atacată numai cu privire la greșita aplicare a dispozițiilor

art.81 din Codul penal.

Înlătură

aplicarea dispozițiilor art.81 din Codul penal și dispune ca inculpatul să

execute pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii

silvice prevăzută de art.98 alin.2 din Legea nr.26/ 1996, cu aplicarea art.37

lit.b și a art.74, art.76 lit.d din Codul penal, prin privare de libertate.

Face

aplicarea dispozițiilor art.71 și a art.64 din Codul penal.

Onorariul

în sumă de 300.000 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată

în ședință publică, azi 11 februarie 2003.