ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1254/2003

Asupra contestației în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 4800 din 8

noiembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, s-a respins ca

nefondat recursul declarat de inculpatul T.N. împotriva deciziei penale nr.

185/ A din 16 aprilie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.

În cauză, inculpatul fusese condamnat

la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare pentru comiterea mai multor

infracțiuni de tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal, uzurpare de

calități oficiale, fals și uz de fals.

Împotriva deciziei menționate

condamnatul a formulat contestație în anulare susținând că pentru termenul din

8 noiembrie 2002, când s-a judecat recursul fiind internat în spital a fost în

imposibilitate de a se prezenta la instanță pentru a cere reducerea pedepsei

invocând drept temei legal prevederile art. 386 lit. b) C. proc. pen.

Contestația în anulare nu este

fondată, la termenul de judecare a recursului din 13 septembrie 2002,

inculpatul a lipsit, prezentând prin soția sa o adeverință neînregistrată

oficial, eliberată cu o zi înainte, 12 septembrie 2002, precum că ar fi

internat, în secția D.V. II a Spitalului municipal Constanța.

Pentru

acest motiv și pentru lipsa de apărare, s-a amânat judecarea recursului din 8

noiembrie 2002 când de asemenea, s-a prezentat soția inculpatului care a cerut

acordarea unui nou termen pentru același motiv, prezentând o adeverință

medicală neînregistrată, eliberată cu o zi înainte de termenul de judecată, 7

noiembrie 2002.

Instanța corect a respins cererea de

amânare și a procedat la judecarea recursului declarat de inculpat, acesta putând

fi reprezentat în calea de atac respectivă.

Dealtfel în cauză nu au fost depuse

acte medicale din care să rezulte că a fost într-adevăr internat și durata

internării neprezentând până în prezent eventual un bilet de ieșire din spital

aferent perioadei în care s-a judecat recursul.

În consecință urmează a se respinge

contestația în anulare formulată de condamnat și a fi obligat la cheltuieli

judiciare către stat.

Onorariul pentru apărarea din oficiu

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare

formulată de condamnatul T.N. împotriva deciziei penale nr. 4800 din 8

noiembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală.

Obligă pe condamnat să plătească

statului 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 martie 2003.