ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7114/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta B.M. a formulat acțiune

înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ și a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de

Pensii Bihor, să se anuleze hotărârea nr. 880 din 28 noiembrie 2003, să fie

obligată pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să îi acorde drepturile

prevăzute de Legea nr. 189/2000.

A susținut reclamanta, prin acțiune,

că părinții săi au fost obligați să părăsească localitatea de domiciliu, comuna

Livada și să meargă în localitatea Chișirid, pentru motive etnice, refugiul

fiind între 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, când au revenit în comuna

Livada, reclamanta fiind născută la data de 7 septembrie 1943.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 55/CA/2004 - P.I.

din 26 ianuarie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 880/2003 și a

obligat pe pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să îi recunoască calitatea

de persoană strămutată, reclamantei și să îi acorde drepturile prevăzute de

Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, criticând hotărârea, în

sensul că instanța a interpretat și aplicat greșit legea, nefiind îndeplinite

condițiile cerute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Recursul este nefondat.

În conformitate cu dispozițiile

cuprinse în O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

drepturile din aceste acte normative, persoanele, cetățeni români, care în

perioada regimurilor instaurate cu începere de la data de 6 septembrie 1940,

până la 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice.

O formă de persecuție pe motive

etnice a fost și aceea de a obliga cetățenii români să își părăsească localitatea

de domiciliu, unde aveau gospodărie și familie și să se stabilească într-o altă

localitate.

În cauză, este dovedit că o asemenea

procedură, de persecuție, au suferit părinții reclamantei, dar și reclamanta

care s-a născut la 7 septembrie 1943, aceasta având același statut cu părinții,

fiind supusă acelorași nevoi și greutăți.

Se constată astfel, că instanța de

fond a reținut în mod corect situația de fapt, a aplicat legea incidentă în

cauză, de asemenea, printr-o analiză și interpretare corectă și judicioasă,

astfel că în conformitate cu considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și

Justiție va respinge ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței nr. 55/CA/2004 - P.I. din 26

ianuarie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 septembrie 2004.