ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 431/2004

Asupra recursului de față;

In baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 465 din 12

mai 2003, pronunțată în dosarul nr. 4541/2002 a Tribunalului București, secția

I penală, s-a dispus în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., condamnarea

inculpatei C.E. la 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A făcut aplicarea art. 71 – art. 64

C. pen.

A menținut starea de arest a

inculpatei și a dedus prevenția de la 23 iulie 2002, la zi.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000 a condamnat pe inculpata A.E.M. la 10 luni închisoare, făcând

aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c), raportat la art. 76 alin. (1) lit.

c) C. pen.

A făcut aplicarea art. 71 – art. 64

C. pen.

A menținut starea de arest a

inculpatei și a dedus prevenția de la 23 iulie 2002 la zi.

Conform art. 17 alin. (1) din Legea

nr. 143/2000 a confiscat 0,7 gr. de heroină.

Conform art. 17 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000 a confiscat suma de 2.550.000 lei obținută de inculpata C.E., prin

săvârșirea infracțiunii.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța fondului a reținut că, la data de 23 iulie 2002, în urma unor

informații cu caracter operator, Brigada de Combatere a Criminalității

Organizate și Antidrog București din cadrul I.G.P. s-a sesizat din oficiu cu

privire la faptul că, în imobilul situat în București, Aleea Fizicienilor,

sector 3, inculpatele C.E. și A.E.M. săvârșesc activități de vânzare și consum

propriu de droguri de mare risc.

În urma percheziției domiciliare

efectuată în imobilul de mai sus s-au găsit, în buzunarul rochiei de casă a

inculpatei C.E. o punguță care conținea o substanță pulverulentă de culoare

bej, inculpata precizând că îi aparține și conține heroină, iar într-un corp de

bibliotecă situat în sufragerie un tub din material plastic conținând fragmente

de praf de culoare albă și o folie din material plastic decupată concentric ce

prezenta tot urme de substanță pulverulentă de culoare bej.

Într-o altă încăpere s-au mai găsit

o fiolă din sticlă conținând urme de substanță topită brun roșcată, precum și

două seringi hipodermice utilizate.

Aceste aspecte au fost confirmate

prin declarațiile martorilor asistenți și planșa fotografică realizată la fața

locului.

A fost indisponibilizată și predată

unității C.E.C., Agenția Victoria prin recipisa nr. 42/30/01/02/4.06/000819,

suma de 2.550.000 lei.

Împotriva sentinței penale

pronunțate a declarat apel inculpata C.E., solicitând achitarea sa în temeiul

art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 406 din 4

august 2003, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat,

apelul inculpatei C.E.

Împotriva deciziei penale

sus-menționate, inculpata C.E. a declarat recurs, solicitând schimbarea

încadrării juridice a faptei săvârșite din art. 2 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 143/2000 în art. 4 din aceeași lege.

În subsidiar a cerut reducerea

pedepsei prin aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen.

Motivele de recurs ale inculpatei

sunt prevăzute de art. 385

9

pct. 12 și 14 C. proc. pen. și sunt

nefondate.

În cauză inculpata a fost surprinsă

în flagrant, în timp ce comitea acte ce intră în conținutul constitutiv al

infracțiunii de trafic de droguri prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr.

143/2000.

Așa cum rezultă din procesul-verbal

întocmit cu ocazia percheziției domiciliare, în timpul desfășurării acțiunii de

către organele de poliție s-au prezentat în domiciliul inculpatei la intervale

relativ scurte mai multe persoane care au arătat că doresc că cumpere de la

inculpată droguri, așa cum au procedat și anterior.

În aceste condiții se constată că

încadrarea juridică stabilită de instanțe este corectă și nu se impune

schimbarea ei.

Nici motivul de casare privind

reindividualizarea pedepsei nu poate fi primit.

În raport de gradul de pericol

social al infracțiunii care se pedepsește cu închisoare de la 10 – 20 ani,

pedeapsa aplicată reflectată și de datele care circumstanțiază persoana

acesteia, cunoscută cu antecedente penale și având o conduită nesinceră, impune

menținerea pedepsei în cuantumul de 11 ani închisoare, fixat pentru prevenirea

comiterii a unor astfel de infracțiuni grave.

Neconstatându-se nici motive care se

iau în considerare din oficiu recursul este nefondat, urmând a se respinge ca

atare, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se

deduce din pedeapsa aplicată recurentei inculpat, timpul arestării preventive

de la 23 iulie 2002 la data pronunțării prezentei decizii.

Totodată, inculpata urmează a fi

obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În suma la care va fi obligată

inculpata C.E. se include și onorariul apărătorului din oficiu, ce se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpata C.E. împotriva deciziei penale nr. 406 din 4 august 2003

a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatei perioada arestării preventive de la 23 iulie 2002 la 23 ianuarie

2004.

Obligă pe recurentă să plătească

statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 ianuarie 2004.