ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3588/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

V.Ș., în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Mureș, a solicitat anularea hotărârii nr. 2007 din 12 mai

2002 și obligarea pârâtei, la emiterea unei noi hotărâri prin care să se

stabilească calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pe perioada 29

ianuarie 1960 – 12 decembrie 1961, cât a efectuat stagiul militar în detașament

de muncă în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 358 din 25 septembrie

2003, a admis acțiunea.

Considerând hotărârea nelegală,

pârâta a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și în

fond, respingerea acțiunii, întrucât unitatea militară unde reclamantul a

satisfăcut stagiul militar, nu aparține Direcției Generale a Serviciului

Muncii.

Recursul este nefondat.

Prin Legea nr. 309/2002, s-au

recunoscut și acordat unele drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul

militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 –

1961.

Conform art. 1 și 6 din Legea nr. 309/2002,

beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român, care a

efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției

Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961, stabilirea drepturilor

urmând a se face de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București,

la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate

de Centrele militare județene sau de U.M. 02405 Pitești.

Livretul militar dovedește că în

perioada 29 ianuarie 1960 – 12 decembrie 1961, reclamantul a fost lucrător C.F.

Susținerea recurentei, că reclamantul nu poate beneficia de prevederile Legii nr.

309/2002, nu poate fi primită.

Lista unităților, detașamentelor de

muncă din structura Direcției Generale a Serviciului Muncii este stabilită pe

baza unor evidențe aflate în Arhivele Naționale.

Ea poate fi orientativă, neexistând

nici un act normativ care să stabilească faptul că numai unitățile menționate

în listă, pot atrage incidența Legii nr. 309/2002.

În condițiile în care reclamantul a

fost „mână de lucru” - lucrător C.F. în cadrul unității militare, iar nu soldat,

se încadrează în Legea nr. 309/2002 și trebuie să beneficieze de drepturile

acordate de acest act normativ.

În caz contrar, s-ar ajunge la

situații inechitabile, de recompensare numai în parte, a muncii celor care au

efectuat stagiul militar, în condiții identice, dar cărora, datorită unor

împrejurări formale, li se aplică un tratament diferit și discriminatoriu.

Recursul fiind nefondat, va fi

respins în baza art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 358 din 25 octombrie

2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 iunie 2004.