ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1981/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Parchetul de pe lângă Tribunalul

București, prin rechizitoriul din 8 iulie 2002, trimite în judecată pe

inculpatul A.N., pentru infracțiunea de tâlhărie și distrugere, prevăzută de

art. 211 alin. (2) lit. b) și art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33

lit. a) din același cod.

Actul de învinuire reține că, în

noaptea de 25 mai 2002, inculpatul a pătruns, prin escaladare, în incinta SC

A.P. SRL, l-a pălmuit pe paznicul I.O., l-a somat să-l servească cu bere și

să-i dea țigări și bani. Apoi, l-a controlat prin buzunare, de unde i-a luat

suma de 188.000 lei.

Concomitent, inculpatul a spart

sticlele cu bere și a tăiat fața de masă, ca să intimideze paznicul.

Tribunalul București, secția I

penală, prin sentința penală nr. 464 din 12 mai 2003, în baza art. 11 pct. 2

lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. e) C. pen., achită pe inculpat de

orice penalitate.

Prin aceeași hotărâre, conform art.

162 alin. (3) C. proc. pen., instanța confirmă măsura internării medicale,

luată în baza art. 114 C. pen., față de inculpat.

Instanța motivează că inculpatul a

acționat fără discernământ, din cauza bolii de care suferă, cum atestă

expertiza medico-legală de la dosar.

Parchetul de pe lângă aceeași

instanță și inculpatul declară apel.

Parchetul critică hotărârea,

motivând că nu s-a verificat, suficient, dacă inculpatul a acționat fără

discernământ și nu s-a luat măsura de siguranță prevăzută de art. 118 lit. b)

C. pen.

La rândul său, inculpatul a susținut

că fapta de tâlhărie nu a existat.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 766/ A din 16 decembrie 2003, a respins, ca nefondate,

apelurile.

Prin recursurile de față, parchetul

de pe lângă aceeași instanță și inculpatul critică decizia, reiterând

susținerile din apel.

Recursul parchetului este, în parte,

întemeiat.

În adevăr, potrivit art. 118 lit. d)

C. pen., sunt supuse confiscării speciale lucrurile dobândite, în mod vădit,

prin săvârșirea infracțiunii, dacă nu sunt restituite părții vătămate și în

măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

În cauză, este, fără dubiu, stabilit

că, prin violență, inculpatul a sustras suma de 188.000 lei de la paznicul

I.O., sumă pe care acesta nu cere să-i fie restituită, încât ea trebuia

confiscată.

Expertiza medico-legală psihiatrică

stabilește, de asemenea, neîndoielnic, că discernământul inculpatului este

abolit, încât legal și temeinic instanța a confirmat măsura internării medicale

a făptuitorului.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul parchetului va fi admis, iar hotărârile

atacate vor fi casate în parte, în sensul că se va confisca de la inculpat suma

de 188.000 lei.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor

vor fi menținute.

În baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului va fi respins, conform

dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr.

766/ A din 16 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală,

privind pe inculpatul A.N.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 464 din 12 martie 2003 a Tribunalului București, secția I penală, cu

privire la omisiunea aplicării măsurii de siguranță a confiscării speciale

prevăzută de art. 118 lit. d) C. pen.

În baza art. 118 lit. d) C. pen.,

confiscă suma de 188.000 lei de la inculpat, pe care îl obligă la plata

acesteia către stat.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.N. împotriva deciziei penale nr. 766/ A din 16

decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 aprilie 2004.