ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 498/2004

Asupra

recursului de față ,

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin

sentința penală nr. 316 din 11 iunie  2003, Tribunalul Galați l-a condamnat  pe

inculpatul

M.C. la 7 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de

tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și  (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

)

lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit.a) C. pen.

În

baza art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării

pedepselor de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 501

din 20 februarie 2002 a Judecătoriei Galați ; 2 ani și 2 luni închisoare

aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1093 din 17 aprilie 2002 a

Judecătoriei Galați ; 1 an și 15 zile închisoare aplicată inculpatului prin

sentința penală nr. 1047/1998 a  Judecătoriei Galați .

A

descontopit pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința

penală nr. 1093 din 17 aprilie 2002 a  Judecătoriei Galați în pedepsele

componente și a înlăturat sporul.

În

baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate

inculpatului prin sentințele penale nr. 501/2002, 1093/2002 și 1047/1998 ale

Judecătoriei Galați și a dispus să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani

închisoare sporită la 2 ani și 6 luni închisoare.

În

baza art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării

pedepselor aplicate prin sentințele penale sus-menționate și s-a dispus ca

rezultanta de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată ca efect al contopirii

pedepselor să fie executată alături de pedeapsa de 7 ani și 6 luni aplicată în

cauză, în total 10 ani închisoare.

Conform

art. 88 s-a computat din pedeapsă durata prevenției.

S-a

făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Inculpatul

a fost obligat în solidar cu coinculpatul  C.M. la 2.800.000 lei despăgubiri

către partea civilă  P.G. A mai fost obligat la cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru

a hotărî astfel s-a reținut că în  seara de 20 aprilie 2002 inculpatul M.C. și

inculpatul C.M.,  și el condamnat în cauză au consumat băuturi alcoolice la mai

multe baruri.

La

un moment dat inculpații au plecat în urmărirea părții vătămate care și ea

consumase băuturi alcoolice într-un bar. La un moment dat inculpatul M.C. i-a

aplicat părții vătămate o lovitură în cap cu o sticlă de bere apoi ambii

inculpați au lovit partea vătămată cu pumnii și picioarele doborând-o la

pământ.

Au

căutat-o apoi prin buzunare de unde i-au furat 800.000 lei.

Urmare

agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat

pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale.

În

cursul urmăririi penale inculpatul recurent a recunoscut faptele așa cum au

fost reținute. La  cercetarreea judecătorească a precizat că n-a comis

agresiuni asupra părții vătămate ci doar I-a furat banii.

Prin

decizia penală nr.638/2003 Curtea de Apel

Galați

a admis

apelurile parchetului și inculpatului  M.C., a casat parțial hotărârea atacată

și a înlăturat dispozițiile referitoare la anularea suspendării condiționate a

executării pedepsei de 1 an și 15 zile închisoare  aplicată prin sentința

penală nr. 1047/1998 a Judecătoriei Galați  precum și dispoziția de contopire a

acesteia cu celelalte pedepse aplicate.

S-a

menținut pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni  închisoare stabilită după

contopire precum și pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare stabilită după

aplicarea art. 83 C. pen.

S-au

menținut celelalte dispoziții.

Împotriva

deciziei a declarat recurs inculpatul M.C. care în principal a criticat

hotărârile pronunțate pentru greșita  încadrare juridică a faptei în

infracțiunea de tâlhărie în loc de infracțiunea de furt iar în subsidiar a

cerut reducerea pedepsei.

Recursul

nu este fondat.

Atât

infracțiunea de furt cât și infracțiunea de tâlhărie sunt infracțiuni contra

patrimoniului.

Ceea

ce deosebește în mod esențial infracțiunea  de tâlhărie de cea de  furt este

aceea că în cazul tâlhăriei inculpatul realizează deposedarea părții vătămate

de bunul aflat  în posesia sau detenția sa,prin violență sau amenințare ori

acționează violent pentru a păstra bunul sau a-și asigura  scăparea.

În

cauză martorii audiați au relevat neîndoielnic că inculpații au acționat

violent asupra părții vătămate pentru a-i fura  banii. De altfel aceștia au și

remarcat acest fapt  la urmărirea penală dar ulterior au revenit cu scopul de a

diminua răspunderea lor penală.

Așa

fiind, faptele au fost corect încadrate în infracțiunea de tâlhărie.

Cât

privește pedeapsa aplicată de numai 7 ani și 6 luni închisoare pentru

infracțiunea din cauză, aceasta aproape coincide cu limita minimă  prevăzută de

lege pentru această formă de tâlhărie. În raport de lipsa oricăror împrejurări

de natură a diminua răspunderea penală a recurentului reducerea acesteia ar

constitui o gravă încălcare a dispozițiilor art. 72 C. pen. referitoare la

individualizarea pedepselor.

Așa

fiind, Curtea în temeiul art. 385

15

pct.1 lit. b) C. proc. pen. va

respinge recursul și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 638/A

din 10 noiembrie 2003 a Curții de Apel Galați.

Deduce

din pedeapsă timpul arestării preventive a inculpatului de la 23 aprilie 2002

la 28 ianuarie 2004.

Obligă

pe recurent la plata sumei de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 28 ianuarie  2004.