ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3761/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3761/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr. 2155 din 22
noiembrie 2000, pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost anulată, ca netimbrată,
acțiunea formulată de reclamanta, SC S.A.R. SA, împotriva pârâților Gh.N., SC A.R.
SA și SC R.O. SRL Cluj Napoca, reprezentând despăgubiri achitate asiguratului
său.
Sentința tribunalului a fost
menținută de către curtea de apel, care a respins, ca nefondat, apelul declarat
de reclamant.
Împotriva deciziei nr. 339 din 4
aprilie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, reclamanta SC S.A.R. SA a
declarat recurs, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât au fost
greșit interpretate dispozițiile art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 și art. 43
lit. b) din Legea nr. 32/2000, care prevăd scutirea de plata taxei de timbru,
despăgubiri și sumele asigurate, precum și orice alte drepturi ce se acordă
asiguraților.
Examinând legalitatea și temeinicia
deciziei recurate, în raport cu criticile formulate, se constată că recursul
declarat este nefondat.
Din probele administrate în cauză,
rezultă că recurenta-reclamantă s-a adresat cu acțiune în regres împotriva
prepusului și comitentului, pentru obligarea la plata despăgubirilor achitate
de reclamanta-recurentă, ca urmare a avarierii bunului persoanei păgubite de
către pârâtul Gh.N.
În drept, reclamanta a invocat
dispozițiile art. 998 C. civ. și art. 22 din Legea nr. 136/1995, art. 44 pct. 2
din Decretul nr. 328/1996 și Condițiile de asigurare C.A.S.C.O.
Din examinarea dispozițiilor art. 43
alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 32/2000, articol care este reluat de art. 29 din
Legea nr. 47/1991 și examinarea conținutului deciziei nr. 159 din 10 octombrie
1998, prin care s-a pus în discuție obligația asigurătorului de a achita taxa
de timbru, deoarece doar asiguratul este scutit de plata taxei de timbru și nu asigurătorul,
respectiv, recurenta-reclamantă, rezultă că măsura luată de instanțe este
corectă.
Astfel fiind, recursul declarat a
fost respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile
pronunțate fiind legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta SC S.A.R. SA, sucursala Oradea, împotriva deciziei nr. 339 din 4
aprilie 2001 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 2 octombrie 2003.