ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.04.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2347/2010

HOTĂRÂRE
19.04.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2347/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cererii de revizuire, constată

următoarele:

Prin

decizia civilă nr. 136/R din 6 februarie 2009, Curtea de Apel Târgu

Mureș,

secția civilă, a respins ca nefondate recursurile formulate de SC I.L.A.R. și SC

C.H. SRL împotriva deciziei civilă nr. 98 din 16 septembrie 2008 a Tribunalului

Harghita.

Prin

cererea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, la data de 9

martie

2009, SC I.L.A.R. și SC C.H. SRL au cerut revizuirea deciziei menționate, în

temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

In motivarea cererii, revizuentele au

susținut că decizia atacată cu revizuire este contradictorie cu decizia nr. 196/R

din 22 februarie 2007 a aceleiași instanțe, acest fapt rezultând din abordarea

diferită a chestiunii privind reprezentarea statului în același dosar în sensul

că în cea de a doua hotărâre Statul Român era legal reprezentat de primărie iar

în prima hotărâre numai primarul putea reprezenta unitatea administrativ

teritorială. Aceste doua aprecieri diferite au condus odată la respingerea

recursului lui T.N.M.M. și odată la respingerea recursului formulat de

revizuente de față.

Prin

decizia civilă nr. 905

/R din 8 mai

2009, Curtea de Apel Târgu Mureș

și-a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând

cererea de revizuire dedusă judecății, Înalta Curte constată că nu

poate

fi primită pentru următoarele considerente:

In drept, potrivit art. 322 pct. 7 C.

proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în

instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o

instanță de recurs

atunci când evocă fondul,

dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de

instanțe de același grad sau de grade deosebite,

în una si aceeași pricină, între

aceleași persoane, având aceiași

calitate.

Revizuirea pentru contrarietate de

hotărâri este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiții și

anume: existența unor hotărâri judecătorești pronunțate în dosare diferite, să

existe triplă identitate de părți, obiect și cauză, în cel de-al doilea proces

să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat, sau dacă a fost

invocată, să nu se fi analizat.

Examinând decizia nr. 136 din 6 februarie

2009 a Curții de Apel Tg. Mureș prin prisma celor expuse și a dispozițiilor

art. 322 pct. 7 sunt de reținut următoarele:

Prin decizia nr. 136 din 6 februarie 2009

a Curții de Apel Tg. Mureș, s-au respins recursurile declarate de SC I.L.A.R.

SRL, SC K. SRL și SC C.H. SRL prin prisma celor expuse sunt de reținut

următoarele:

Prin decizia civilă nr. 136 din 6

februarie 2009 a Curții de Apel Tg. Mureș s-au respins recursurile declarate de

SC I.L.A.R. SRL, SC K. SRL și SC C.H. SRL împotriva deciziei civile nr. 98 din 16

septembrie 2008 a Tribunalului Harghita, dosar civil nr. 579.1/234/2007.

Pentru a pronunța această hotărâre au

fost reținute următoarele aspecte:

Prin sentința civilă nr. 329, pronunțată

la data de 31 martie 2008 de Judecătoria Gheorgheni a fost respinsă excepția

lipsei calității procesuale a intimatului G.J., s-a luat act de renunțarea la

judecată a petentei SC I.E.I. SRL Gheorgheni și pe fondul cauzei s-a respins

plângerea formulată de petenta SC R. SRL Gheorgheni, SC K. SRL Gheorgheni și SC

C.H. SRL Gheorgheni în contradictoriu cu intimații T.N.M.M., Statul Român prin

Municipiul Gheorgheni reprezentat de primar, G.J., Primăria Gheorgheni și

Consiliul local Gheorgheni.

Apelurile formulate de petentele SC C.H.

SRL, S.C. SC I.L.A.R. SRL și SC K. SRL au fost respinse ca nefondate prin

decizia civilă nr. 98 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul

Harghita.

În fapt, la data de 29 ianuarie 2001,

prin contracte de vânzare-cumpărare autentice, Statul Român, prin Primăria

Gheorgheni reprezentat prin primar, a vândut celor trei petente trei spații

comerciale. Dreptul de proprietate astfel dobândit a fost înscris în cartea

funciară.

La solicitarea numitei T.N.M.M.,

solicitare întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 112/1995 și pe dispozițiile Legii

nr. 10/2001, Judecătoria Gheorgheni a dispus prin sentința civilă nr. 76 din 7

februarie 2005, sentința civilă nr. 75 din 7 februarie 2005 și sentința civilă

nr. 122 din 28 februarie 2005, toate rămase irevocabile prin respingerea

recursului, constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare,

radierea dreptului de proprietate a cumpărătorului din evidențele cărții

funciare.

La cererea aceleiași persoane, T.N.M.M.,

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gheorgheni a dispus prin

încheierea nr. 2508 din 4 iulie 2005 radierea din cartea funciară a dreptului

de proprietate a petentelor și reînscrierea vechiului proprietar.

Din analiza acestei stări de fapt rezultă

că practic Oficiul de Cadastru a efectuat două operațiuni, una de radiere a

dreptului de proprietate, a doua operațiune fiind una implicită prin revenirea

evidenței din foaia de proprietate la situația anterioară.

Petenții au invocat că în cadrul

procedurii contencioase care a avut ca urmare anularea contractului de vânzare-cumpărare,

proprietarul tabular nu a fost legal reprezentat.

Pentru orice cerere adresată instanței de

judecată solicitantul trebuie să dovedească un interes alături de celelalte

două condiții: calitatea procesuală și capacitatea. Petenții susțin în

plângerea lor că o altă parte nu a fost legal reprezentată, însă nu pot

justifica ce interes ar avea în a susține acest lucru. Potrivit literaturii de

specialitate dar și practicii, interesul trebuie să fie legitim, născut în

actual dar și personal și direct, ori este evident că în speță nu este vorba de

un interes personal și direct în a susține în cadrul plângerii de carte

funciară nelegala reprezentare a unei alte părți.

Chiar dacă petentele ar putea dovedi un

interes, se observă cu ușurință faptul că, în procedura contencioasă, numita T.N.M.M.

a chemat în judecată chiar Primăria Gheorgheni cea care a reprezentat Statul

Român la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare. Așadar, trecând peste

chestiunile procedurale Curtea remarcă comportamentul, cel puțin contradictoriu

al petentelor care la încheierea contractelor recunosc calitatea de

reprezentant al statului a Primăriei Gheorgheni pentru ca mai apoi, după

finalizarea procedurii contencioase, să considere că Statul Român nu a fost

legal reprezentat.

Această hotărâre, susțin revizuentele că

este potrivnică deciziei civile nr. 196 din 22 noiembrie 2007 a Curții de Apel

Timișoara, dosar civil nr. 1319/43/2006.

Una din considerentele de admisibilitate

a cererii de revizuire bazate pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este aceea ca

în al doilea proces să nu se fi invocat și dezbătut excepția autorității de

lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prev.

de textul menționat o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea

principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare

în dosare diferite, având același obiect, cauză și aceleași părți.

Or, examinând hotărârea atacată pe calea

revizuirii este de reținut că decizia civilă nr. 196 din 22 noiembrie 2007 a

Curții de Apel Tg. Mureș a constituit obiectul examinării atât a instanței de

fond, de apel cât și de recurs, reținându-se că nu este incidență excepția

puterii de lucru judecat.

Față de această situație, nefiind

îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

cererea de revizuire urmează a fi respinsă.

Respinge

cererea de revizuire formulată de revizuentele SC I.L.A.R. și SC C.H. SRL privind

decizia nr. 136/R din 6 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș,

secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie

2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 747/2010
Asupra recursului de față; Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, revizuentul P.E. a solicitat anularea Deciziei nr. 323/ R din 21 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, invocând prevederile art. 3
ÎCCJ 2010-03-18
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1877/2010
Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12 septembrie 2009, P.C.L. și P.E.I.R. au formulat cer
ÎCCJ 2010-03-15
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1776/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 359 din 13 aprilie 2009 a Curții de Apel Timișoara s-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuientul C.B.M.R. în favoarea Înalta Curt
ÎCCJ 2011-01-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1658/2011
ș și a dispus anularea Hotărârii Consiliului local Târgu Mureș nr. 378 din 1 octombrie 2009, fiind incidente dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru că există două hotărâri potrivnice date în pricini diferite și care nu pot fi pus
ÎCCJ 2010-03-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1494/2010
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 975 din 23 iunie 2009, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, recursul
Sursă