ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2347/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2347/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire, constată
următoarele:
Prin
decizia civilă nr. 136/R din 6 februarie 2009, Curtea de Apel Târgu
Mureș,
secția civilă, a respins ca nefondate recursurile formulate de SC I.L.A.R. și SC
C.H. SRL împotriva deciziei civilă nr. 98 din 16 septembrie 2008 a Tribunalului
Harghita.
Prin
cererea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, la data de 9
martie
2009, SC I.L.A.R. și SC C.H. SRL au cerut revizuirea deciziei menționate, în
temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
In motivarea cererii, revizuentele au
susținut că decizia atacată cu revizuire este contradictorie cu decizia nr. 196/R
din 22 februarie 2007 a aceleiași instanțe, acest fapt rezultând din abordarea
diferită a chestiunii privind reprezentarea statului în același dosar în sensul
că în cea de a doua hotărâre Statul Român era legal reprezentat de primărie iar
în prima hotărâre numai primarul putea reprezenta unitatea administrativ
teritorială. Aceste doua aprecieri diferite au condus odată la respingerea
recursului lui T.N.M.M. și odată la respingerea recursului formulat de
revizuente de față.
Prin
decizia civilă nr. 905
/R din 8 mai
2009, Curtea de Apel Târgu Mureș
și-a declinat competența de soluționare
a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând
cererea de revizuire dedusă judecății, Înalta Curte constată că nu
poate
fi primită pentru următoarele considerente:
In drept, potrivit art. 322 pct. 7 C.
proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în
instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o
instanță de recurs
atunci când evocă fondul,
dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de
instanțe de același grad sau de grade deosebite,
în una si aceeași pricină, între
aceleași persoane, având aceiași
calitate.
Revizuirea pentru contrarietate de
hotărâri este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiții și
anume: existența unor hotărâri judecătorești pronunțate în dosare diferite, să
existe triplă identitate de părți, obiect și cauză, în cel de-al doilea proces
să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat, sau dacă a fost
invocată, să nu se fi analizat.
Examinând decizia nr. 136 din 6 februarie
2009 a Curții de Apel Tg. Mureș prin prisma celor expuse și a dispozițiilor
art. 322 pct. 7 sunt de reținut următoarele:
Prin decizia nr. 136 din 6 februarie 2009
a Curții de Apel Tg. Mureș, s-au respins recursurile declarate de SC I.L.A.R.
SRL, SC K. SRL și SC C.H. SRL prin prisma celor expuse sunt de reținut
următoarele:
Prin decizia civilă nr. 136 din 6
februarie 2009 a Curții de Apel Tg. Mureș s-au respins recursurile declarate de
SC I.L.A.R. SRL, SC K. SRL și SC C.H. SRL împotriva deciziei civile nr. 98 din 16
septembrie 2008 a Tribunalului Harghita, dosar civil nr. 579.1/234/2007.
Pentru a pronunța această hotărâre au
fost reținute următoarele aspecte:
Prin sentința civilă nr. 329, pronunțată
la data de 31 martie 2008 de Judecătoria Gheorgheni a fost respinsă excepția
lipsei calității procesuale a intimatului G.J., s-a luat act de renunțarea la
judecată a petentei SC I.E.I. SRL Gheorgheni și pe fondul cauzei s-a respins
plângerea formulată de petenta SC R. SRL Gheorgheni, SC K. SRL Gheorgheni și SC
C.H. SRL Gheorgheni în contradictoriu cu intimații T.N.M.M., Statul Român prin
Municipiul Gheorgheni reprezentat de primar, G.J., Primăria Gheorgheni și
Consiliul local Gheorgheni.
Apelurile formulate de petentele SC C.H.
SRL, S.C. SC I.L.A.R. SRL și SC K. SRL au fost respinse ca nefondate prin
decizia civilă nr. 98 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul
Harghita.
În fapt, la data de 29 ianuarie 2001,
prin contracte de vânzare-cumpărare autentice, Statul Român, prin Primăria
Gheorgheni reprezentat prin primar, a vândut celor trei petente trei spații
comerciale. Dreptul de proprietate astfel dobândit a fost înscris în cartea
funciară.
La solicitarea numitei T.N.M.M.,
solicitare întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 112/1995 și pe dispozițiile Legii
nr. 10/2001, Judecătoria Gheorgheni a dispus prin sentința civilă nr. 76 din 7
februarie 2005, sentința civilă nr. 75 din 7 februarie 2005 și sentința civilă
nr. 122 din 28 februarie 2005, toate rămase irevocabile prin respingerea
recursului, constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare,
radierea dreptului de proprietate a cumpărătorului din evidențele cărții
funciare.
La cererea aceleiași persoane, T.N.M.M.,
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gheorgheni a dispus prin
încheierea nr. 2508 din 4 iulie 2005 radierea din cartea funciară a dreptului
de proprietate a petentelor și reînscrierea vechiului proprietar.
Din analiza acestei stări de fapt rezultă
că practic Oficiul de Cadastru a efectuat două operațiuni, una de radiere a
dreptului de proprietate, a doua operațiune fiind una implicită prin revenirea
evidenței din foaia de proprietate la situația anterioară.
Petenții au invocat că în cadrul
procedurii contencioase care a avut ca urmare anularea contractului de vânzare-cumpărare,
proprietarul tabular nu a fost legal reprezentat.
Pentru orice cerere adresată instanței de
judecată solicitantul trebuie să dovedească un interes alături de celelalte
două condiții: calitatea procesuală și capacitatea. Petenții susțin în
plângerea lor că o altă parte nu a fost legal reprezentată, însă nu pot
justifica ce interes ar avea în a susține acest lucru. Potrivit literaturii de
specialitate dar și practicii, interesul trebuie să fie legitim, născut în
actual dar și personal și direct, ori este evident că în speță nu este vorba de
un interes personal și direct în a susține în cadrul plângerii de carte
funciară nelegala reprezentare a unei alte părți.
Chiar dacă petentele ar putea dovedi un
interes, se observă cu ușurință faptul că, în procedura contencioasă, numita T.N.M.M.
a chemat în judecată chiar Primăria Gheorgheni cea care a reprezentat Statul
Român la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare. Așadar, trecând peste
chestiunile procedurale Curtea remarcă comportamentul, cel puțin contradictoriu
al petentelor care la încheierea contractelor recunosc calitatea de
reprezentant al statului a Primăriei Gheorgheni pentru ca mai apoi, după
finalizarea procedurii contencioase, să considere că Statul Român nu a fost
legal reprezentat.
Această hotărâre, susțin revizuentele că
este potrivnică deciziei civile nr. 196 din 22 noiembrie 2007 a Curții de Apel
Timișoara, dosar civil nr. 1319/43/2006.
Una din considerentele de admisibilitate
a cererii de revizuire bazate pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este aceea ca
în al doilea proces să nu se fi invocat și dezbătut excepția autorității de
lucru judecat.
Rațiunea reglementării revizuirii prev.
de textul menționat o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea
principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare
în dosare diferite, având același obiect, cauză și aceleași părți.
Or, examinând hotărârea atacată pe calea
revizuirii este de reținut că decizia civilă nr. 196 din 22 noiembrie 2007 a
Curții de Apel Tg. Mureș a constituit obiectul examinării atât a instanței de
fond, de apel cât și de recurs, reținându-se că nu este incidență excepția
puterii de lucru judecat.
Față de această situație, nefiind
îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
cererea de revizuire urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D EC I D E
Respinge
cererea de revizuire formulată de revizuentele SC I.L.A.R. și SC C.H. SRL privind
decizia nr. 136/R din 6 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș,
secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie
2010.