ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6054/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6054/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 27 din 14

ianuarie 2003 a Tribunalului Iași s-a dispus condamnarea inculpatei D.A.,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art.

175 lit. a) și i) C. pen., la pedeapsa de 15 ani închisoare și pedeapsa

complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o durată de 5 ani.

S-au aplicat inculpatei dispozițiile

art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa aplicată durata arestării preventive cuprinsă între 14 iulie 1999

– 6 iunie 2002.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc.

pen., raportat la art. 998 C. civ., inculpata a fost obligată să plătească

părții civile D.D. suma de 10.000.000 lei daune materiale și suma de 50.000.000

lei daune morale.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpata D.A. este căsătorită cu

D.D. și au locuit împreună cu minora rezultată din căsătorie în imobilul

soacrei sale, victima D.O., din comuna Erbiceni, sat Spinoasa. Relațiile dintre

inculpată și victimă erau tensionate și potrivit afirmațiilor inculpatei în mod

frecvent era certată și i se aduceau injurii.

În dimineața zilei de 13 iulie 1999,

deși inculpata s-a opus, victima a luat-o pe fiica acesteia, intenționând să se

deplaseze împreună în comuna Erbiceni.

În această situație, inculpata s-a

înarmat cu o toporișcă, pe care a pus-o într-o sacoșă, și a plecat în urmărirea

soacrei sale. A ajuns-o pe drumul ce asigură legătura dintre localitățile

Erbiceni și Epinoasa, a încercat să-și ia fiica, însă victima s-a opus. După ce

s-a asigurat că nu este văzută de nimeni, însoțind victima o bucată de drum,

într-un loc izolat, a tras-o într-un lan de porumb de pe marginea drumului și

i-a aplicat mai multe lovituri cu toporișca, după care a acoperit cadavrul cu fân

dintr-o căpiță aflată în apropiere.

Inculpata împreună cu fetița s-au

întors la domiciliu, unde a ascuns arma crimei sub un pat dintr-o cameră a

locuinței.

Din raportul de necropsie rezultă că

moartea lui D.O. a fost violentă și s-a datorat unui traumatism cu plăgi

cranio-cerebrale, plăgi ale ambelor mâini și comă cerebrală consecutivă.

Leziunile au fost produse prin 19 lovituri cu un instrument tăietor-despicător,

iar plăgile de la mâini au caracteristicile și localizarea plăgilor de apărare

pasivă.

Inculpata a prezentat în antecedente

afecțiuni psihice și expertiză în urma internării într-o unitate spitalicească

cu profil psihiatric pentru o perioadă de un an, s-a stabilit că prezintă un

comportament simulativ, iar refuzul de a colabora cu comisia de examinare nu se

justifică psiho-patologic, a avut capacitatea psihică de apreciere critică

asupra faptei săvârșite și față de care discernământul a fost păstrat.

Situația de fapt reținută este

dovedită cu întreg materialul probator administrat în cauză, proces-verbal de

cercetare la fața locului, proces-verbal de depistare, raport de necropsie,

declarația părții civile D.D., depozițiile martorilor C.D., G.C., M.A., P.F.,

L.P., raport de expertiză medico-legală psihiatrică și declarațiile inculpatei.

Curtea de Apel Iași, prin decizia

penală nr. 358 din 2 octombrie 2003 a respins apelul declarat de inculpată ca

nefondat.

A motivat instanța de apel că

vinovăția inculpatei pentru infracțiunea reținută în sarcină este dovedită,

rezultând din probele administrate în cauză.

S-a apreciat că pedeapsa aplicată

inculpatei, a fost corect individualizată în raport de criteriile generale

prevăzute de art. 72 C. pen.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpata solicitând reducerea pedepsei.

Recursul este fondat.

În raport de probele administrate,

starea de fapt și vinovăția inculpatei au fost corect reținute, iar încadrarea

juridică dată faptei este legală.

Referitor la cererea inculpatei de a

se redoza pedeapsa aplicată, motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., este de observat că deși fapta săvârșită de inculpată

prezintă un grad sporit de pericol social, la aplicarea pedepsei, conform art.

72 C. pen., instanțele aveau obligația să țină seama pe lângă acest pericol

concret și de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală.

Dacă ar fi acordat mai multă atenție

acestui din urmă criteriu de individualizare, instanțele ar fi ajuns la

concluzia că reținerea de circumstanțe atenuante era justificată.

Astfel, era necesar să se aibă în

vedere că inculpata nu are antecedente penale, are un copil minor și prezintă

tulburări psihice (tulburări de personalitate de tip mixt), așa cum s-a

stabilit prin expertizele psihiatrice efectuate în cauză.

Dacă ar fi ținut seama de toate

aceste considerente, instanțele ar fi ajuns la concluzia că reeducarea

inculpatei se poate realiza prin aplicarea unei pedepse sub limita minimă

prevăzută de lege, prin reținerea în favoarea acesteia la circumstanțe

atenuante prevăzute de art. 74 C. pen.

Neprocedând în acest fel, hotărârile

pronunțate sunt netemeinice, considerent pentru care recursul declarat de

inculpată urmează a fi admis numai, în sensul aplicării dispozițiilor art. 74

C. pen. și reducerii pedepsei stabilite sub limita minimă prevăzută de lege

pentru infracțiunea reținută în sarcina acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpata D.A. împotriva deciziei penale nr. 358 din 2 octombrie  2003 a Curții

de Apel Iași.

Casează decizia penală atacată și

sentința penală nr. 27 din 14 ianuarie 2003 a Tribunalului Iași, numai cu

privire la individualizarea pedepsei.

Aplică dispozițiile art. 74 lit. a)

și c) și alin. (2) și art. 76 C. pen. și reduce pedeapsa aplicată inculpatei

D.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. a) și i) C.

pen., de la 15 ani închisoare la 10 ani închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Onorariul pentru apărarea din oficiu

a recurentei inculpate, în sumă de 400.000 se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 decembrie 2003