ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 86/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 294 din 2 decembrie 2002, Tribunalul Giurgiu a condamnat pe inculpații D.I. la 4 ani și 2 luni închisoare; B.S. și S.S. la câte 4 ani închisoare; D.N. la 4 ani și 3 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. a) C. pen., pentru ultimul inculpat cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus din durata pedepselor aplicate, durata reținerii și a arestării preventive, de la 25 august 2002, la zi. În esență, s-au reținut următoarele: În noaptea de 24 august 2002, după o înțelegere prealabilă cu inculpații B.S.

și S.S., ambii salariați la schela de petrol R.J., jud. Giurgiu, inculpatul D.I., împreună cu inculpatul D.N., care era șofer pe o autocisternă, au sustras, cu un furtun, 10,7 tone țiței, în valoare de 74.406.023 lei, dintr-un depozit aparținând schelei de petrol sus-menționate. În schimbul acestei operațiuni, inculpatul D.I. i-a remis inculpatului B.S. suma de 200 dolari S.U.A. și 5.500.000 lei. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 342/ A din 12 iunie 2003, admițând apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a desființat, în parte, sentința și, rejudecând, a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., față de inculpatul D.I. și, în baza art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat la 4 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 118 lit. c) și d) C. pen., a dispus confiscarea sumelor de 200 dolari S.U.A. și 5.500.000 lei de la inculpatul B.S., înlăturând această măsură privitor la ceilalți inculpați. Totodată, a dedus, din durata pedepselor aplicate, durata reținerii și a arestării preventive a celor patru inculpați, de la 25 august 2002, la zi. Prin recursul declarat, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a invocat greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, în sensul că ele sunt prea blânde și greșita aplicare a dispozițiilor privitoare la confiscarea specială. Recursul este în parte fondat, dar numai privitor la pedepsele aplicate inculpaților D.I. și D.N. În urma examinării lucrărilor dosarului, rezultă că, la individualizarea pedepselor, instanțele nu au avut în vedere, în suficientă măsură, unele date și elemente privind fapta și persoana inculpatului, care impuneau pedepse mai severe.

Instanțele nu au acordat semnificația cuvenită unor împrejurări referitoare la fapta săvârșită și unor date privind persoana inculpaților D.I. și D.N., care conferă un grad ridicat de pericol social infracțiunii săvârșite și care impune aplicarea unor pedepse mai severe. Astfel, instanțele nu au acordat semnificația cuvenită împrejurării că inculpații au acționat după o prealabilă înțelegere, în grup organizat, în timpul nopții, reușind să sustragă o cantitate mare de țiței (10,7 tone). Pe de altă parte, instanțele nu au evaluat temeinic, în operațiunea de individualizare nici datele, privind persoana celor doi inculpați. Sub acest aspect, instanțele nu trebuiau să omită că inculpatul D.I. a mai fost condamnat anterior la trei pedepse, de 3 ani închisoare, 4 ani închisoare și 4 ani și 6 luni închisoare tot pentru infracțiuni de furt.

Sub același aspect, instanțele trebuiau să aibă în vedere că inculpatul D.N., anterior a fost condamnat, tot pentru infracțiuni de furt calificat, la 5 ani închisoare. Ori, toate aceste împrejurări și date trebuiau să determine aplicarea unor pedepse mai severe celor doi inculpați, de natură să-și atingă scopul, prevăzut de art. 52 C. pen. Totodată, trebuie remarcat că împrejurărilor favorabile inculpaților reținute de instanțe, constând în atitudinea lor procesuală sinceră și acoperirea prejudiciului, nu trebuia să li se atribuie semnificația unor temeiuri, care să justifice aplicarea unor pedepse mai blânde, întrucât ele nu erau relevante în cauză (inculpații au fost surprinși de organele de poliție la scurt timp după săvârșirea faptei, iar recuperarea prejudiciului s-a datorat intervenției organelor de poliție).

Hotărârile pronunțate sunt și nelegale sub aspectul invocării ca temei al confiscării speciale, a dispozițiilor art. 118 lit. d) C. pen. În realitate, unicul temei pentru confiscarea celor 200 dolari S.U.A. și a sumei de 5.500.000 lei, este art. 118 lit. c) C. pen., pentru că, din probe, rezultă împrejurarea remiterii acestor sume de către inculpatul D.I., inculpatului B.S., pentru a-l determina să sustragă cantitatea de 10,7 tone țiței. Pentru aceste considerente, urmează ca recursul Parchetului să fie admis, să fie casate ambele hotărâri și, în urma rejudecării, să fie majorate pedepsele celor doi inculpați la câte 6 ani închisoare și înlăturată aplicarea, prevederilor art. 118 lit. d) C. pen.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate vor fi menținute. Din pedepsele aplicate se va deduce durata arestării preventive, pentru ambii inculpați, de la 25 august 2002 la 8 ianuarie 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împotriva deciziei penale nr. 342/ A din 12 iunie 2003 a Curții de Apel București, secția II-a penală, privind pe inculpații B.S., S.S., D.I. și D.N. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 294 din 2 decembrie 2002 a Tribunalului Giurgiu, numai cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților D.I. și D.N. și la temeiul juridic al confiscării speciale. Majorează pedepsele aplicate inculpaților D.I. și D.N. de la 4 ani și 2 luni închisoare și respectiv 4 ani și 3 luni închisoare la câte 6 ani închisoare. Înlătură aplicarea prevederilor art. 118 lit. d) C. pen. Menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 25 august 2002, la 8 ianuarie 2004. Onorariile pentru apărarea din oficiu a inculpaților D.I. și D.N., în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 ianuarie 2004.