ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 192/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 192/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 759 din 19
august 2003, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins cererea de
schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de inculpatul N.G.
În baza art. 174 – art. 175 lit. i)
C. pen., a dispus condamnarea inculpatului N.G. la 18 ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
prevenția de la 31 martie 2002 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a
menținut starea de arest a inculpatului, fiind prelungită de la 7 septembrie
2003 la 6 octombrie 2003.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc.
pen., a fost obligat inculpatul la 10.000.000 lei cheltuieli de înmormântare
către partea civilă C.G.
În baza art. 191 C. proc. pen., a
fost obligat inculpatul la 16.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
În baza art. 118 lit. d) C. pen.,
s-a confiscat de la inculpat cuțitul corp delict aflat la Camera de Corpuri
delicte a Poliției.
S-a dispus disjungerea prezentei
cauze de latură civilă privind urmașii descendenți ai victimei C.F., acordând
termen la 9 septembrie 2003, după formarea dosarului.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 30 martie 2002,
inculpatul N.G. și victima C.F. după ce au terminat o lucrare la punctul de
lucru din B-dul Burebista, sectorul 3 au consumat băuturi alcoolice și mici la
o terasă din apropierea Foișorului de Foc sector 2, apoi s-au deplasat la
domiciliul inculpatului, unde au servit vin.
De aici au plecat la domiciliul martorilor
T.G. și P.A. în București, str. Brizei, sector 2, unde au mai servit băuturi
alcoolice.
În jurul orei 16,00, inculpatul și
victima s-au hotărât să meargă la locuința acestuia pentru a servi un grătar,
la curte.
Văzând că cei doi se află în stare de
ebrietate, martorul T.G. a ieșit în stradă, unde l-a văzut pe martorul P.C.,
șofer de taxi și i-a solicitat să-i transporte la locuința victimei.
Martorul s-a urcat în partea dreaptă
a autoturismului taxi, iar inculpatul și victima pe bancheta din spate.
În momentul în care autoturismul a
ajuns la locuința victimei în str. Laviței, sector 2, inculpatul l-a întrebat
pe șofer cât costă transportul, acesta spunându-i că este 30.000 lei. Victima
C.F. a scos o bancnotă de 10.000 lei, inculpatul i-a luat-o din mână, cerându-i
să achite întreaga sumă. Victima a mai scos o bancnotă de 10.000 lei, care a
fost, de asemenea, luată de inculpat, moment în care între cei doi s-a
declanșat conflictul, îmbrâncindu-se și adresându-și reciproc injurii.
Inculpatul a scos din buzunar un cuțit și a vrut să lovească victima, însă a
intervenit martorul T.G., reușind să-l oprească pe inculpat, împrejurare în
care a fost tăiat de inculpat la degetul inelar al mâinii drepte.
Victima a coborât din mașină, iar
inculpatul a plecat cu taxiul, însă după câțiva metri a deschis portiera stângă
spate cu intenția de a sări din autoturism, moment în care martorul P.C. a
oprit autoturismul, iar inculpatul a coborât și s-a îndreptat în fugă spre
locuința victimei.
Victima și mătușa sa, C.G. erau în
fața porții imobilului situat în str. Laviței, sector 2.
În aceste
împrejurări, inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri cu cuțitul, fiind
oprit de martorul T.G., care l-a luat pe acesta și l-a dus la taxi,
nerealizându-se pe moment gravitatea faptei.
Victima a mai făcut doi pași și în
stradă, în dreptul porții a căzut la pământ.
Deși s-a încercat salvarea la
spital, victima a decedat.
Potrivit raportului medico-legal nr.
A3/501 din 29 octombrie 2002 a I.M.L. Mina Minovici rezultă că moartea numitului
C.F. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței cardiocirculatorii acute,
consecința unei plăgi înjunghiate penetrante, toracic stâng anterior, cu
hemopericard consecutiv și lezarea cordului.
Împotriva acestei hotărâri au
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul.
Parchetul de pe lângă Tribunalul
București a criticat hotărârea primei instanțe, sub următoarele aspecte:
- neaplicarea pedepselor
complimentare a degradării militare și interzicerii unor drepturi;
- greșitul temei al confiscării
cuțitului corp delict, în baza art. 118 lit. d) C. pen., în loc de art. 118
lit. b) C. pen.;
- greșita individualizare a pedepsei
aplicate, solicitând majorarea ei.
În apelul inculpatului, acesta a
solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de loviri
cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen. și aplicarea prevederilor
art. 73 lit. b) C. pen. În subsidiar, a solicitat schimbarea încadrării
juridice a faptei în infracțiunea de omor, deoarece fapta nu a fost comisă
într-un loc public și aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.
Într-un al doilea subsidiar a
solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Prin decizia penală nr. 608 din 15
octombrie 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul
declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
A fost desființată în parte
hotărârea atacată.
În baza art. 65 C. pen., s-a dispus
aplicarea inculpatului a pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 10 ani după
executarea pedepsei principale.
Conform art. 67 alin. (2) C. pen.,
s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a degradării militare.
A fost dedusă prevenția
inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs inculpatul N.G., solicitând admiterea recursului, casarea
hotărârilor și reducerea pedepsei aplicate.
Recursul nu este fondat pentru
considerentele ce urmează:
Din examinarea actelor și lucrărilor
dosarului se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și
vinovăția inculpatului, în raport de materialul probator administrat în cauză
și au aplicat o pedeapsă just individualizată.
Potrivit art. 72 C. pen., la
stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții
generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de
gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de
împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză, se constată că la
aplicarea și menținerea pedepsei de 18 ani închisoare, instanțele au apreciat
în mod corespunzător criteriile generale de individualizare a sancțiunii penale
în raport de gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete și
modalitatea de săvârșire a ei, dar și datele ce caracterizează persoana
acestuia, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul desfășurării procesului
penal și nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind recidivist.
În consecință, se constată că nu
există temeiuri pentru reducerea pedepsei aplicate inculpatului, urmând ca
recursul acestuia să fie respins, ca nefondat.
Pentru aceste considerente, în
temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul
declarat de inculpatul N.G. să fie respins, ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată,
timpul arestării preventive de la 31 martie 2002 la 14 ianuarie 2004.
În temeiul art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul N.G. împotriva deciziei penale nr. 608/ A din 15
octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 31 martie 2002 la 14 ianuarie
2004.
Obligă pe recurentul inculpat la
plata sumei de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
14 ianuarie 2004.