ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3238/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 427 din 25 septembrie 2001 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, au fost respinse apelurile declarate de pârâta SC C.T. SRL și chemata în garanție, Primăria Remetea, contra sentinței civile nr. 426/2001 a Tribunalului Bihor, prin care pârâta a fost evacuată din spațiul comercial în litigiu și obligată la 4.266.065 lei chirie restantă actualizată, iar chemata în garanție la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă. S-a reținut că obiectul recursului vizează evacuarea pârâtei, contractul de închiriere fiind expirat la 30 aprilie 2000, iar, pe de altă parte, raporturile dintre apelanta-pârâtă și chemata în garanție nu fac obiectul cauzei.

Contra deciziei a declarat recurs numai Primăria Remetea, invocând lipsa calității procesuale active, astfel că „plata chiriei și a penalităților nu-i incumbă”, iar, pe fond reclamanta F. nu este proprietara imobilului. Recursul este nefondat. Între C.C. și pârâtă s-a încheiat și executat contractul de închiriere nr. 1059/1999, având ca obiect spațiul din magazinul mixt P., cu o chirie de 35 dolari S.U.A. pe lună, „la cursul ratei, plus T.V.A”. Pentru perioada ianuarie - aprilie 2000, pârâta nu a achitat chiria, iar contractul a expirat la 30 aprilie 2000, ceea ce a justificat obligarea acesteia la plata sumei actualizate și evacuarea sa. Decizia din apel, sub acest aspect a rămas irevocabilă, nefiind recurată de pârâtă.

Pârâta SC C.T. a chemat în garanție Primăria Remetea, întrucât aceasta, prezentându-se proprietar, a încheiat, pe același spațiu, contractul nr. 1103 din 7 decembrie 1999, cu o chirie tot de 35 dolari S.U.A. pe lună, achitată la zi primăriei. În primă instanță, chemata în garanție nu s-a prezentat și nu a formulat susțineri sau apărări, cererea fiind admisă numai în ce privește plata cheltuielilor de judecată de 1.267.460 lei, suportate de pârâtă. Recurenta invocă în recurs raportul juridic cu SC C.T. SRL din Țoimus, nr. 3/A și relevă că nu are nici un raport cu SC C.T. Oradea, deși, în realitate, este aceeași societate pârâtă, astfel că ambele instanțe au decis corect în cererea de chemare în garanție.

Recurenta mai susține, fără temei, că procesul-verbal de predare a spațiului între reclamantă și primărie „nu este valid, căci reclamanta nu este proprietarul de drept al imobilului”, aspect care nu prezintă relevanță în referirea la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, cât timp pârâta și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul din 7 decembrie 1999 cu primăria.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de chemata în garanție, Primăria comunei Remetea, împotriva deciziei nr. 427 A-C din 29 septembrie 2001 a Curții de Apel Oradea. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 1 iulie 2003.