ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2368/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Tribunalul Bihor la 30 martie 2000, reclamanta R.A. A.P. Oradea a chemat în

judecată pârâta SC M.A.M. SRL, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de

6.487.105 lei, reprezentând chirie, plus 21.171.593 lei majorări legale de

întârziere și cheltuieli de judecată, în sumă de 2.287.690 lei.

În motivarea cererii sale,

reclamanta susține că, prin contractul de închiriere încheiat între părți în

1991, pârâta s-a obligat ca, pentru spațiul comercial închiriat de la

reclamantă, să plătească o chirie lunară de 32.946 lei.

Prin H.G. nr. 81/1991, chiriile

pentru spații cu alte destinații decât locuința au fost modificate.

Prin reglementări ale autorităților

administrative locale, cuantumul chiriei datorate de pârâtă a fost modificat,

astfel încât, pentru perioada aprilie 1997 – iunie 1997, pârâta a rămas în

debit cu 77.355.336 lei chirie, la care s-au adăugat majorările de întârziere,

conform H.C.M. nr. 960/1973.

Prin sentința civilă nr. 836/L-C,

pronunțată, la 12 octombrie 2000, în dosarul nr. 2865/2000, Tribunalul

Bihor-Oradea a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantei.

Pentru a pronunța această sentință,

tribunalul a reținut că între părți, la 15 noiembrie 1993, a fost încheiat un

contract pentru închirierea către pârâtă a unui spațiu comercial situat în Oradea,

în suprafață de 69,50 mp, cu o chirie lunară de 17.200 lei.

Contractul nu a fost modificat de

părți, iar H.G. nr. 85/1991, care a modificat cuantumurile chiriilor pentru

spațiile cu altă destinație decât locuințe, nu poate fi invocată de reclamantă,

care era obligată să renegocieze cu pârâta cuantumul chiriei, care este element

contractual.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva sentinței pronunțate de tribunal a fost respins, ca nefondat, de

Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr. 172/AC, pronunțată, la 17 aprilie 2001,

în dosarul nr. 815/C/2001.

Decizia pronunțată de instanța de

apel a fost atacată cu recurs de societatea reclamantă, care o critică pentru

nelegalitate și netemeinicie, deoarece, la dosar, se găsește modul de calcul a

ratei inflației și a dobânzilor, de unde se observă cum s-a ajuns la sumele

pretinse în acțiune. Calculele nu au fost contestate și nu s-au cerut probe în

combaterea lor.

În raport cu liberalizarea

prețurilor și a creșterii ratei inflației, reclamantul este îndreptățit să

pretindă o chirie mai mare, chiar dacă, prin contract, nu s-a prevăzut o astfel

de clauză, iar potrivit prevederilor art. 970 C. civ., convențiile obligă nu

numai la ceea ce este expres prevăzut în ele, dar și la toate urmările ce

echitatea, obiceiul sau legea, dă obligațiunii după natura sa.

Recursul declarat de reclamantă nu

este fondat.

Instanța de apel a reținut corect că,

în motivarea acțiunii, reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei la

plata unei chirii indexate în raport cu indicele de inflație, pentru spațiul ce

a format obiectul contractului de închiriere nr. 105529/1991, iar la dosar a

depus contractul nr. 109164/1993.

Oricum, în contractul depus la dosar,

se prevede că acesta poate fi modificat numai prin acte adiționale, iar

reclamanta nu a depus la dosar un astfel de act și nici nu s-a prezentat în

fața instanței de apel pentru a clarifica obiectul cererii sale, astfel încât

apelul a fost respins pe baza probelor administrate în fața primei instanțe.

Cum nici în recurs reclamanta nu a

depus alte acte și nu a formulat alte precizări, în raport cu motivele de

recurs invocate și de probele administrate, reținând că decizia instanței de

apel este legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.,

recursul declarat de reclamantă urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de R.A. A.P. Oradea

împotriva deciziei nr. 172/A-C din 17 aprilie 2001 a Curții de Apel Oradea.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 17 aprilie 2003.