ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4771/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 79 din 5 februarie 2002, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul S.A. la 5 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) și e) C. pen. și 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a dedus prevenția de la 2 august 1999 la 30 noiembrie 1999. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) din același cod, inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea de amenințare, prevăzută de art. 193 C. pen.

Părțile vătămate P.D. și C.D. nu s-au constituit părți civile în cauză, constatându-se că prejudiciul a fost acoperit. Pentru pronunțarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt: În seara de 2 august 1999, în jurul orei 21,30, P.D., din București, a parcat autoturismul, proprietate, pe Bd. Corneliu Coposu, după care a coborât pentru a pune niște obiecte în portbagaj, luându-și și geanta pe umăr, în aceasta aflându-se un telefon mobil, suma de 1.465.000 lei și 900 dolari S.U.A. În momentul în care a revenit pentru a se urca în autoturism, inculpatul i-a smuls geanta din mână, fugind de la locul faptei. Partea vătămată împreună cu martorul A.N.M. au alergat după inculpat, care, văzând că este urmărit, a escaladat gardul unui imobil, proprietatea lui C.D.

Profitând de faptul că o fereastră a locuinței era deschisă, inculpatul a pătruns prin ea în bucătărie și de aici într-o cameră, unde a întâlnit pe C.D., alertat de zgomotele auzite. Pentru a-și asigura scăparea, inculpatul a amenințat pe C.D. cu o șurubelniță, după care a spart geamul unei uși de acces în locuință, reușind să iasă în stradă. Aici s-a întâlnit cu partea vătămată P.D., care i-a cerut din nou să-i restituie geanta, însă inculpatul a amenințat-o cu șurubelnița, continuând să fugă. Imediat însă, a fost imobilizat de doi subofițeri de poliție, partea vătămată recunoscându-și geanta aflată asupra inculpatului, pe care a recuperat-o cu toate bunurile și valorile aflate în ea. Prin decizia penală nr. 355/ A din 11 iunie 2002, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, care a cerut schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de furt calificat și aplicarea unei pedepse fără privare de libertate.

Împotriva acestei decizii penale, inculpatul, prin apărător, a declarat recurs, cerându-se scris și oral, rejudecarea cauzei pentru completarea probatoriului administrat, cerere respinsă neîntemeiat de către instanța de apel, iar părțile vătămate nu au fost citate. În subsidiar, apărătorul a cerut reducerea pedepselor aplicate inculpatului avându-se în vedere că nu are antecedente penale, iar pe timpul cercetării sale i-au decedat părinții. Recursul declarat de apărătorul lui S.A., inculpat care, sub diferite motive a înțeles să nu se prezinte în instanță pentru a-l susține, așa cum a procedat și în instanța de apel, este nefondat. Analizând actele și lucrările de la dosar se constată că instanțele de judecată au reținut corect starea de fapt, confirmată de probele administrate în cauză și au făcut o încadrare juridică în textele de lege corespunzătoare, pedepsele aplicate fiind just individualizate.

Procurorul și instanțele au apreciat corect că nu este necesară administrarea altor probe în cauză, deoarece probele administrate au fost edificatoare, martorii audiați fiind singurii care au perceput direct faptele săvârșite de inculpat. Respingerea cererii formulate de inculpat de a fi confruntat cu partea vătămată ca unul ce a adoptat o altă variantă de justificare a activității ilicite săvârșite, nesprijinite de nici o probă și infirmată de martorii audiați, corect a fost apreciată ca nefiind necesară pentru lămurirea cauzei. De asemenea, renunțarea la audierea părții vătămate C.D. de către prima instanță, ca nefiind absolut necesară, este justificată prin aceea că ea nu a formulat nici o pretenție împotriva inculpatului, neconstituindu-se nici parte civilă, iar la judecarea cauzei s-a avut în vedere declarațiile sus numitului date la urmărirea penală.

Înalta Curte constată că ambele instanțe au făcut o corectă și justă apreciere a pericolului social al faptelor săvârșite de inculpatul S.A., având în vedere și gravitatea acestora, în raport și de frecvența săvârșirii lor și au avut în vedere persoana inculpatului, care a căutat cu orice chip să zădărnicească soluționarea cauzei, neprezentându-se nici la instanța de apel și nici la cea de recurs. Față de aceste circumstanțe, pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului nu poate fi considerată ca severă, încât executarea ei, în limitele stabilite, care se situează la minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) și e) C. pen., se impune cu necesitate, pentru rectificarea scopului, prevăzut de art. 52 C. pen.

Pentru considerentele arătate, având în vedere că verificând decizia atacată, în raport și cu prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. și nefiind identificate existența altor motive, care analizate din oficiu să ducă la casare, se va constata că recursul declarat de inculpatul S.A. este nefondat, urmând a fi respins în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A., împotriva deciziei penale nr. 355/ A din 11 iunie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 septembrie 2004.