ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1392/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Cluj, prin sentința penală nr. 637 din 13 noiembrie 2003, a condamnat pe inculpatul B.A., pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, prevăzută de art. 202 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, la o pedeapsă de 15 ani închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii de incest, prevăzută de art. 203, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu reținerea art. 37 lit. b) pentru toate faptele. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și inculpatul B.V., pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen., la o pedeapsă de 13 ani închisoare. În baza art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate privind restul de 620 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 439/1997 a Judecătoriei Dej, rest contopit în pedeapsa aplicată, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 3 ani închisoare. A fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus perioada arestării preventive cu începere de la 5 februarie 2003, pentru ambii. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., pentru ambii inculpați.

Prima instanță a reținut că partea vătămată B.A., este fiica inculpatului B.A., fratele geamăn al inculpatului B.V. În anul 1994, mama părții vătămate B.R. a divorțat de inculpatul B.A., minora A. fiind încredințată spre creștere și educare mamei, însă aceasta fiind plecată în cursul anului 1998 la muncă în Italia, minora a rămas în îngrijirea tatălui său. În vara anului 2001, inculpatul B.A. a adus la domiciliu reviste și casete video-porno, pe care le-a vizionat împreună cu fiica sa, inculpatul explicându-i că imaginile sunt reale, că așa fac toate fetele, pregătind-o în acest mod pe minora în vârstă de 13 ani, pentru a întreține relații sexuale. În această perioadă, inculpatul, folosind forța și lovind-o pe partea vătămată, i-a cerut acesteia să întrețină raporturi sexuale normale și orale, pretinzându-i să imită actele sexuale din reviste și casetele vizionate.

Astfel, împotriva voinței părții vătămate, la intervale de două-trei zile, la diferite ore din zi sau noapte, inculpatul a întreținut cu fiica sa raporturi sexuale. La începutul lunii iunie 2003, a fost eliberat condiționat din executarea unei pedepse de 5 ani și 2 luni închisoare, inculpatul B.V., fratele geamăn al inculpatului B.A. Sperând că va găsi ajutor și înțelegere la unchiul său, minora A. i-a relatat despre relațiile sexuale pe care le întreține împotriva voinței sale cu B.A. Sub pretextul că dorește s-o asculte și s-o ajute, inculpatul a luat-o pe partea vătămată pe malul Someșului unde, prin violență, a obligat-o să întrețină cu el raporturi sexuale normale și orale. Astfel, din vara anului 2001, ambii inculpați au întreținut cu minora A., împotriva voinței sale, prin violență, raporturi sexuale, strigătele de ajutor ale victimei fiind auzite uneori de vecini.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 5 din 8 ianuarie 2004, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și partea civilă B.A. și casând parțial hotărârea de fond, a aplicat ambilor inculpați pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru B.A. și art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. pentru B.V. pe o durată de câte 6 ani, după executarea pedepsei, obligându-i totodată, în solidar, la 500.000.000 lei daune morale către partea civilă. Prin aceeași decizie au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B.A. și V. Declarând recurs împotriva acestei decizii, inculpatul B.A. a solicitat să fie achitat, întrucât a întreținut relații sexuale cu fiica sa, având acordul acesteia.

Recursul inculpatului este întemeiat, potrivit celor ce urmează. Pe baza probelor complet administrate și just interpretate, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, greșind însă cu privire la încadrarea în drept a acestora. Astfel, în sarcina inculpatului s-a reținut și săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, constând în aceea că a prezentat fiicei sale în vârstă de 13 ani, reviste porno și a vizionat împreună cu aceasta casete de aceeași natură, îndemnând-o apoi să pună în practică cele văzute. Potrivit art. 202 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de corupție sexuală actele cu caracter obscen săvârșite asupra unui minor sau în prezența unui minor.

Se consideră că actul este comis asupra unui minor când autorul se folosește de corpul minorului pentru acte obscene, cum ar fi dezgolirea, palparea, ehibarea sau alte asemenea acte. În prezența unui minor pot fi comise orice acte cu caracter obscen, chiar asupra sau în compania unei alte persoane. Ca atare, infracțiunea de corupție sexuală constituie o infracțiune comisivă, întrucât se realizează prin acte comisive de către făptuitor, care este conștient că săvârșește un act cu caracter obscen și urmărește efectuarea lui (intenție directă). În alte cuvinte, comiterea actelor obscene trebuie realizată de chiar făptuitor, caracterul obscen rezultând fie din natura actului în sine, fie din semnificația ce se atribuie în genere actului și de care făptuitorul este conștient.

Rezultă așadar că prezentarea minorei a unor reviste cu caracter pornografic sau vizionarea unor filme video cu caracter pornografic nu realizează latura obiectivă a infracțiunii de corupție sexuală. În realitate, inculpatul a prezentat fiicei sale minore asemenea reviste și casete video pentru ca apoi să o oblige să practice raporturile sexuale văzute în acele reviste și casete, ceea ce realizează conținutul infracțiunii de viol, asemenea raporturi sexuale fiind consumate prin constrângere și violență. Sub acest aspect, recursul inculpatului este întemeiat și urmează a fi admis, cu consecința casării hotărârilor pronunțate, a înlăturării dispozițiilor art. 34 lit. b) C. pen. și a achitării inculpatului pentru infracțiunea de corupție sexuală în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen. După contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunea de viol și incest, se va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor și se va deduce din pedeapsă timpul arestării preventive până la 11 martie 2004. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 5 din 8 ianuarie 2004 a Curții de Apel Cluj. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 637 din 13 noiembrie 2003 a Tribunalului Cluj, numai cu privire la greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea de corupție sexuală, prevăzută de art. 202 alin. (1) și (2) C. pen. Înlătură prevederile art. 34 lit. b) C. pen. și descontopește pedeapsa rezultantă în pedepsele componente de: - 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 202 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.; - 15 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 37 lit. b) C. pen. și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.; - 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 203, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. pen., achită pe inculpat pentru infracțiunea de corupție sexuală, prevăzută de art. 202 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pedeapsă pe care inculpatul o va executa în final.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Deduce din pedeapsă, timpul reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 5 februarie 2003 până la 11 martie 2004. Onorariul în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 martie 2004.