ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3234/2003

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 263 din 21

martie 2002, Tribunalul București, secția II-a penală, a condamnat (alături de

inculpatul major E.C.) pe minorul M.I.C. la o pedeapsă de un an închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 lit. a), d)

și e), C. pen., precum și aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 din

același cod.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului și a fost dedusă detenția de la 27 septembrie 2001, la zi.

Au fost obligați inculpații, în

solidar, iar inculpatul minor în solidar și cu părțile responsabile civilmente

la 290.000 lei către partea civilă S.D., precum și la plata cheltuielilor

judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut urmare probelor administrate următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 26 septembrie

2001, inculpatul minor M.I.C. împreună cu inculpatul E.C., prin violențe, l-au

deposedat pe S.D., partea vătămată, de aproximativ 60.000 – 70.000 lei.

Inculpatul E.C. a îmbrâncit partea vătămată, iar inculpatul minor M.I.C. i-a

aplicat o lovitură cu pumnul în față, aceasta s-a dezechilibrat, a căzut, timp

în care E.C. s-a aplecat l-a căutat în buzunar de unde i-a luat suma de 60.000

lei, bani care au fost împărțiți între ei și cheltuiți în interes personal.

Ulterior, la cercetarea judecătorească victima s-a constituit parte civilă cu

suma de 290.000 lei, iar inculpații au fost de acord să i-o restituie.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 412 din 15 iulie 2002, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Împotriva ultimei hotărâri a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, solicitând

casarea acesteia și, după rejudecare, înlăturarea circumstanțelor atenuante

prevăzute de art. 74 lit. c), care nu-și găsește aplicarea în cauză.

Recursul declarat este fondat.

Reținerea de circumstanțe atenuante

în favoarea inculpatului nu se justifică în raport de persoana acestuia, de

modul cum a fost săvârșită infracțiunea precum și în raport de gradul de

pericol social ridicat al acesteia.

În ce privește persoana minorului,

din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că acesta, în anul 1996, a fugit

de acasă de 3 ori iar, din anul 1997, părinții nu au mai știut nimic despre el.

De asemenea, se va observa că

minorul a avut o comportare extrem de violentă față de victimă, persoană în

vârstă, pe care a lovit-o puternic în față doborând-o la pământ, context în

care inculpatul major i-a luat banii ce i-a găsit asupra acestuia.

Și nu în ultimul rând urmează a ține

seama de acest gen de infracțiuni deosebit de periculoase și prin frecvența

acestora, care, creează, în rândul populației, un sentiment de insecuritate.

Față de toate cele expuse, Curtea va

admite recursul declarat de parchet și casa hotărârea atacată, în sensul celor

ce urmează.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr.

412 din 15 iulie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe

intimatul inculpat M.I.C.

Casează hotărârea atacată precum și

sentința penală nr. 236 din 21 martie 2002 a Tribunalului București, secția a

II-a penală, numai cu privire la greșita reținere a circumstanțelor atenuante

prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., în favoarea inculpatului și la

pedeapsa aplicată acestuia.

Înlătură dispozițiile art. 74 și

art. 76 C. pen.

Majorează pedeapsa aplicată

inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2)

lit. a), d) și e) C. pen. și art. 99 și următoarele C. pen., de la un an închisoare,

la 2 ani și 6 luni închisoare.

Menține restul dispozițiilor

hotărârii atacate.

Constată că inculpatul a fost

arestat de la 27 septembrie 2001, la 26 septembrie 2002.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

iulie 2003.