ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.01.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 199/2004

HOTĂRÂRE
14.01.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 199/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 342 din 3 iulie 2003 Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpatul C. S.

la 3 ani închisoare pentru tentativă la viol prevăzută de art. 20 C. pen.

raportat la art. 197 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și

la 6 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.

(2) lit. b) și c)  cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Conform art. 33

lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele în cea mai grea de 6 ani

închisoare.

Conform art. 61 C.

pen. s-a dispus revocarea liberării condiționate a restului de 334 zile din

pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 376/2001

a Judecătoriei Dej urmând ca în final să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani

sporită cu un an, în final inculpatul având de executat 7 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea

art. 71, 64 C. pen.

S-a menținut starea

de arest și s-a computat din pedeapsă durata prevenției începând cu 2 aprilie

2003 la zi.

Inculpatul a fost

obligat să plătească părții civile S.M. 32.000.000 lei despăgubiri. A mai fost

obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî

astfel instanța a reținut că în seara de 1 aprilie 2003 partea vătămată S.M. a

coborât din autobuzul nr. 1, care circula prin municipiul Dej, în stația

„Tratarea apei”. Aceasta a fost urmărită la coborâre de inculpatul C. S. care a

doborât-o la pământ și la marginea șoselei a încercat s-o dezbrace și să

întrețină raport sexual cu partea vătămată prin constrângere. Partea vătămată

s-a opus și în timp ce aceasta era la pământ inculpatul i-a furat poșeta cu

300.000 lei.

Urmare agresiunii,

partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare

4 - 5 zile îngrijiri medicale așa cum rezultă din raportul medico-legală

întocmit în cauză.

Inculpatul a

recunoscut faptele astfel cum au fost descrise.

Prin decizia penală

nr.179/2003 Curtea de Apel Cluj a admis apelul inculpatului C. S., a casat în

parte sentința și a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de

tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. cu aplicarea

art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art .208 alin. (1), art. 209

lit. e) și g)  cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. pentru care a aplicat 3 ani

și 6 luni închisoare.

Conform art. 33-34 C.

pen. a contopit această pedeapsă cu cea de 3 ani pentru art. 20 C. pen.

raportat la art.197 alin. (1) C. pen. în cea mai grea de 3 ani și 6 luni

închisoare.

A menținut

revocarea liberării condiționate a restului de 334 zile închisoare și a

contopit acest rest cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni la care a aplicat spor de 1

an, în total inculpatul având de executat 4 ani și 6 luni închisoare.

S-au menținut

celelalte dispoziții.

Împotriva deciziei

a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj care a criticat-o

pentru greșita schimbare a încadrării juridice a faptelor din tâlhărie în furt

calificat, motiv de casare prevăzut de art. 385

9

pct.17 C. proc.

pen.

Recursul este

fondat.

Potrivit art. 211

alin. (1) C. pen. constituie infracțiunea de tâlhărie furtul săvârșit prin

întrebuințare de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de

inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de

întrebuințarea unui astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau

pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure

scăparea.

În cauză s-a

stabilit cu certitudine că inculpatul a atacat-o violent pe partea vătămată

cauzându-i chiar leziuni traumatice. Scopul inițial al violențelor a fost

constrângerea victimei la raport sexual. Ulterior, la apărarea îndârjită a

victimei, inculpatul a renunțat la intenția de viol și a hotărât să o

deposedeze de bunuri. Este irelevantă împrejurarea că victima în cursul

agresiunii exercitate de inculpat pentru a o viola a încercat să-i schimbe

opțiunea îndemnându-l să-i ia banii. Aceasta este evident o stratagemă prin

care partea vătămată a încercat să scape de consecințe mai grave și nu un

consimțământ valabil exprimat.

Prin urmare luarea

poșetei cu 300.000 lei aparținând părții vătămate constituie un furt prin

violență. Este un furt prin violență pentru că anterior inculpatul doborâse

victima la pământ apoi a tras-o de păr și a lovit-o pentru a-i paraliza voința

și a-i înfrânge apărarea ceea ce în fapt s-a și întâmplat.

Prin urmare fapta

întrunește elementele constitutive ale tâlhăriei depășind furtul.

Așa fiind decizia

Curții de apel care a schimbat încadrarea juridică dată faptei de instanța de

fond este greșită.

Dar și hotărârea

instanței de fond este greșită prin aplicarea eronată a dispozițiilor art. 61

alin. (1) C. pen., ceea ce a influențat asupra acestei hotărâri în defavoarea

inculpatului.

Astfel potrivit

art. 61 C. pen., în situația revocării liberării condiționate, pedeapsa

stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai

rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc, putându-se aplica un

spor de 5 ani.

În cauză inculpatul

a comis o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului și recidivei.

Prin urmare în mod

corect instanța de fond în baza art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. a dispus

contopirea pedepselor de 3 respectiv  6 ani pentru tentativă de viol și

tâlhărie în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

Concomitent a

procedat în cadrul legii la revocarea liberării condiționate a restului de 334

zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa aplicată prin sentința penală

nr .376/2001 a Judecătoriei Dej.

Aplicând însă

dispozițiile art. 61 C. pen. cu privire la pedeapsă prin stabilirea unui spor

de 1 an închisoare, spor mai mare de 334 zile, instanța a încălcat prevederile

art. 34 alin. ultim referitoare la contopirea pedepselor potrivit cărora prin

această contopire nu se poate depăși totalul pedepselor stabilite de instanță.

Dealtfel în raport

de împrejurările cauzei aplicarea unui spor nici nu era obligatorie.

Prin urmare Curtea,

în temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite

recursul parchetului, va casa hotărârile pronunțate, va descontopi pedepsele și

conform art. 334 C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică din infracțiunea

prevăzută de art. 208 alin. (1), 209 lit. e) și g) C. pen. cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen. în art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen. pentru care îl va condamna la 6 ani închisoare.

Conform art. 33

lit. a), 34 lit.b) C. pen. va contopi pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 6

ani închisoare.

Va face aplicarea

art. 61 C. pen., va revoca liberarea condiționată pentru restul neexecutat de

334 zile închisoare din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 376/2001 a

Judecătoriei Dej pe care-l va contopi cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată

în cauză, urmând să execute în final 6 ani închisoare.

Va menține

celelalte dispoziții, va computa din durata pedepsei, arestul preventiv.

Onorariul

apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Admite

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj  împotriva

deciziei penale nr. 179 din 28 august   2003 a Curții de Apel Cluj, privind pe

inculpatul C. S.

Casează

decizia atacată și sentința penală nr. 342 din 3 iulie 2003 a Tribunalului

Cluj  cu privire la încadrarea juridică dată faptei de furt calificat și

pedeapsa aplicată.

Inlătură

aplicarea art. 33 lit. a)art. 34 lit. b) C. pen. și sporul de pedeapsă de 1

an închisoare.

Descontopește

pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului în

pedepsele componente de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea

de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 lit. e) și g) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și 3 ani închisoare aplicată pentru

tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 20, raportat la art. 197

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Conform

art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de

furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 lit. e) și g) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea de tâlhări prevăzută de

art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C.

pen., text de lege în baza căruia condamnă pe inculpat la pedeapsa de 6 ani

închisoare.

In baza

art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele aplicate,

urmând ca inculpatul C. S. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani

închisoare.

In baza

art. 61 C. pen. revocă liberarea condiționată a restului neexecutat de 334 zile

închisoare din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului

prin sentința penală nr. 376/2001 a Judecătoriei Dej  pe care îl  contopește cu

pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în cauză, urmând ca în final inculpatul C.

Menține

celelelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive

de la 2 aprilie 2003  la  14 ianuarie 2004.

Onorariul

de avocat, în sumă de 400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi  14 ianuarie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-09-09
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3580/2003
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 483 din 20 noiembrie 2002, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul N.M. la pedepsele de 5 ani și respectiv 6 ani închisoare, pentru
ÎCCJ 2004-01-15
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 234/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Cluj, prin sentința penală nr. 495 din 11 septembrie 2003, a condamnat pe inculpata R.L. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiun
ÎCCJ 2003-05-14
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2232/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 883 din 27 noiembrie 2002 a Tribunalului Timiș, inculpatul G.G.I. a fost condamnat la: - 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturi
ÎCCJ 2004-06-16
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3308/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 548 din 5 noiembrie 2003 a Tribunalului Galați, inculpatul M.C. a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani și 2 luni închisoare, pentru săvâr
ÎCCJ 2004-01-21
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 349/2004
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 692 din 21 iulie 2003 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul Ș.V. a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru
Sursă