ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4269/2003

Deliberând asupra cauzei penale de față;

Din actele dosarului rezultă următoarele:

Prin sentința penală nr. 9 pronunțată la data de 15 ianuarie 2003, în dosarul penal nr. 5142/P/2002, Tribunalul Dolj, secția penală a dat următoarea hotărâre:

În baza art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.L. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a aplicat art. 64 și art. 71 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus reținerea și prevenția de la 22 martie 2002 la zi.

A obligat inculpatul la plata a 681.159 lei, despăgubiri către partea civilă Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, împreună cu dobânzile legale aferente, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.P. A obligat inculpatul la plata a 20 milioane lei despăgubiri și 10 milioane lei daune morale către partea civilă.

A fost obligat inculpatul la plata a 2.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 150.000 lei reprezentând taxă expertiză medico-legală către I.M.L. Craiova, iar 300.000 lei reprezentând onorariu avocat oficiu în faza de urmărire penală.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 10 martie 2002, după ce dimineața izbucnise un conflict între două familii de la apartenența unui teren, inculpatul D.L. l-a așteptat pe partea vătămată S.P., i-a cerut socoteală și apoi l-a lovit cu o bâtă în cap și peste corp.

S-a produs un traumatism cranian închis mediu, hemipareză, hematom subdural fronto parietal drept pentru a cărei vindecare a fost necesar un număr de 70-80 zile îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața victimei.

Inculpatul a recunoscut fapta și raportul expertizei medico-legale, s-au efectuat probe cu acte, proces verbal, planșe foto, martorii D.S., D.V., S.F.I., S.F., D.M.A., D.M., S.B., U.C., U.M., S.M., O.L.

Instanța de fond a constatat ca fiind întrunite elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor prin aplicarea unor lovituri de mare intensitate, cu obiect apt să producă moartea, într-o zonă vitală și cu punerea vieții victimei în primejdie.

Curtea de Apel Craiova, secția penală, prin decizia penală nr. 329 pronunțată la 7 iulie 2003, în dosarul penal nr. 8865/P/2003, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și a înlăturat reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., majorând pedeapsa de la 3 ani închisoare la 8 ani închisoare.

S-a respins apelul inculpatului.

S-a considerat greșită reținerea de către instanța de fond a circumstanțelor atenuante constând în: lipsa antecedentelor penale, sinceritate și regret, achitarea prejudiciului; fiind necesară raportarea lor la gravitatea concretă a faptei, a urmărilor ei.

Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat, în termen legal recurs invocând netemeinicia hotărârii care a casat sentința prin care i se aplicase o pedeapsă just individualizată. A solicitat menținerea sentinței și chiar reținerea stării de provocare.

Curtea, examinând hotărârea și sentința de condamnare în raport de motivul de casare invocat, respectiv greșita individualizare a pedepsei, prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., verificând probele administrate și ținând seama de dispozițiile legale aplicabile în cauză, constată că recursul este nefondat.

Nu intră în discuție reținerile dispozițiile art. 736 C. pen., deoarece inculpatul a dorit să „pedepsească” pe cel ce le produsese în dimineața aceleeași zile, necazuri lui și familiei, deci chiar dacă era supărat nu se afla în acea stare de tulburare psihică specifică stării de provocare și care să-i diminueze răspunderea penală.

În mod corect instanța de apel a înlăturat circumstanțele atenuante reținute în persoana inculpatului, deoarece împrejurările absenței antecedentelor penale, recunoașterea faptei și încercarea de acoperire a prejudiciului, în situația dată, nu pot atenua răspunderea penală a inculpatului, proporțională cu un deosebit grad de pericol social concret dat de modul înfăptuirii infracțiunii, de urmările avute.

Aceste considerente conduc la concluzia că decizia de apel este legală și temeinică, starea de fapt, încadrarea juridică, stabilirea vinovăției, dar și individualizarea pedepsei s-au efectuat cu respectarea dispozițiilor legale.

Urmează a se respinge recursul, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu consecința aplicării art. 192 alin. (2) C. proc. pen., privind cheltuielile de judecată.

În temeiul art. 88 C. pen., se va deduce prevenția la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.L. împotriva deciziei penale nr. 329 din 7 iulie 2003 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsă arestarea preventivă de la 22 martie 2002 la 7 octombrie 2003.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 octombrie 2003.