ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3295/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 5 din 14

ianuarie 2003, Tribunalul Satu Mare a respins cererea formulată de condamnatul

V.M., privind prelungirea întreruperii executării pedepsei de 19 ani

închisoare.

S-a motivat că nu sunt întrunite

cerințele prevăzute de art. 453 lit. a) C. proc. pen.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia

penală nr. 82/ A din 17 aprilie 2003, a respins ca nefondat apelul

petiționarului.

Împotriva acestei decizii

condamnatul a declarat recurs, susținând că se impunea efectuarea unei noi

expertize medico-legale pentru a se constata starea sănătății sale.

Recursul este nefondat.

Deși prima instanță a dispus

efectuarea unei expertize medico-legale care să se exprime cu privire la starea

sănătății condamnatului, acesta nu s-a prezentat la Institutul de Medicină

Legală Tg. Mureș pentru a fi examinat de medici.

În cursul judecării apelului această

expertiză a fost însă efectuată, în concluziile sale precizându-se că bolile de

care suferă condamnatul se pot trata în rețeaua sanitară a penitenciarelor și

nu îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa.

Față de concluzii ferme ale acestui

raport de expertiză medico-legală efectuat la 4 aprilie 2003, o nouă expertiză

nu-și are justificare.

Ca atare, recursul condamnatului va

fi respins, acesta urmând să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat în

care se va include și onorariul avocatului din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul V.M. împotriva deciziei penale nr. 82/ A din 17 aprilie

2003 a Curții de Apel Oradea.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

iulie 2003.