ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7807/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 41 din 23 aprilie 2003 a Colegiului jurisdicțional Bihor, s-a admis în parte, contestația formulată de petentul Ț.M. împotriva deciziei de imputare nr. 21 din 9 decembrie 2002 a Regiei Naționale a Pădurilor – Direcția Silvică Bihor, pe care a anulat-o pentru suma de 2.079.950 lei și a menținut-o pentru suma de 8.575.050 lei. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în urma controlului efectuat în gestiunea pădurarului Ț.M., s-a constatat o lipsă de masă lemnoasă de 32,75 mc, în valoare totală de 8.575.050 lei.

Raportat la calitatea contestatorului, de pădurar și gestionar în același timp al materialului lemnos din cele două partide preluate spre exploatare nedecontat și negăsit nici la fața locului, precum și caracterul imperativ al prevederilor art. 24 din Legea nr. 22/1969 privind răspunderea gestionarilor, în general, coroborat cu prevederile art. 22 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 15/1988 al ministrului silviculturii, privind răspunderea gestionarilor, s-a constatat că în privința contestatorului sunt întrunite cumulativ cerințele răspunderii sale materiale pentru prejudiciul cert cauzat, așa cum sunt ele reglementate de art. 102 din vechiul C. muncii, în vigoare până la data de 1 martie 2003. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs jurisdicțional, Ț.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că prejudiciul reținut în sarcina sa, nu este real, atâta timp, cât, cu ocazia verificărilor efectuate la 1 aprilie 2003, s-a găsit și material lemnos ce i-a fost imputat prin decizia de imputare emisă.

Secția jurisdicțională a Curții de Conturi a respins ca nefondat, recursul jurisdicțional, prin decizia nr. 457 din 9 septembrie 2003, reținând că lipsa în gestiune a fost constatată prin procesul-verbal nr. 681 din 2 aprilie 2003 și celelalte acte de control, iar alte probe din care să rezulte că diferența de prejudiciu nu ar fi reală, nu s-au administrat. Și împotriva acestei decizii a declarat recurs, Ț.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată că pricina a fost soluționată de instanțele Curții de Conturi, cu încălcarea normelor de competență materială prevăzute în Legea nr. 94/1992. Obiectul contestației introduse de Ț.M., îl constituie decizia de imputație nr. 21 din 9 decembrie 2002, emisă pentru suma de 10.655.000 lei, de Direcția Silvică Bihor.

Angajarea răspunderii materiale a contestatorului s-a făcut ca urmare a unor constatări efectuate de organele de control ale Ocolului Silvic Vașcău. În cuprinsul deciziei de imputare au fost menționate dispozițiile art. 102, 105, 107 și 108 C. muncii, atunci în vigoare. Rezultă, așadar, că pretinsul prejudiciu produs în patrimoniul Ocolului Silvic Vașcău, nu a fost stabilit ca urmare a controlului efectuat de organele Curții de Conturi, în condițiile art. 18 din Legea nr. 94/1992, modificată. În consecință, s-a apreciat greșit că, Colegiul jurisdicțional Bihor este competent să soluționeze, în primă instanță, contestația, potrivit art. 41 din aceeași lege. La rândul său, secția jurisdicțională a Curții de Conturi a nesocotit dispozițiile legale privitoare la competența materială, atunci când prin decizia atacată, s-a pronunțat asupra recursului jurisdicțional declarat de Ț.M.

Ținând seama de aceste considerente, urmează a se admite recursul și a se dispune casarea ambelor hotărâri pronunțate de organele Curții de Conturi, cu trimiterea litigiului de muncă, spre competentă soluționare, Tribunalului Bihor, secția conflicte de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ț.M. împotriva deciziei nr. 457 din 9 septembrie 2003 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională. Casează hotărârea atacată și sentința nr. 41 din 23 aprilie 2003 a Colegiului jurisdicțional Bihor și trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Bihor, secția conflicte de muncă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2004.