ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1146/2004

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința  nr. 1045 din 3 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul București,

secția I penală  s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată

de condamnatul D.D., împotriva sentinței penale nr. 32 din 4 iulie 2002 pronunțată

de Tribunalul București, secția I penală.

A obligat

condamnatul la 300.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care onorariul

avocatului din oficiu în sumă de 200.000 lei s-a avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Tribunalul

analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

Prin

sentința penală nr. 632/4.07.2002 pronunțată de Tribunalul București, secția I

penală,   rămasă definitivă prin decizia penală nr.127/14.01.2003 a Curții

Supreme de Justiție, petentul revizuient a fost condamnat la o pedeapsă de 8

ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211

alin. (2) lit. b), d) cu aplicarea art. 37 lit. b) și cu art.13 C. pen.

S-a

reținut că la 5.12.2001, în jurul orelor 19, 30 fiind surprins în apropierea

punctului termic al SC „R” SA Periș în timp ce sustrăgea benzină din conducta

C3 de către agenții de pază ai SC „B”  SRL a încercat să-i lovească pe aceștia

cu un cuțit pentru a-și asigura scăparea.

Prin

cererea de revizuire condamnatul a arătat că în raport de gravitatea faptei și

de contribuția sa infracțională, pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea aspră.

În

memoriul depus la dosar condamnatul a arătat că în realitate fapta a fost

săvârșită de alte persoane, respectiv, în sensul că în realitate aceștia au

sustras benzină din conductă, iar revizuientul le asigura paza la o distanță

mai mare, timp în care a fost surprins de cei doi agenți de pază care l-au

bătut.

S-a

reținut de instanța de fond că, nici primul motiv de revizuire, cu privire la

cuantumul pedepsei aplicate nu se încadrează în nici unul din cele patru motive

de revizuire și nici cel de-al doilea motiv de revizuire invocat de condamnat,

potrivit căruia alte persoane au sustras nezina, iar acesta le asigura paza, nu

se încadrează în nici unul din cele patru motive de revizuire întrucât, dacă

susținerea ar fi reală, s-ar putea declanșa cercetarea penală, separat, și

pentru aceste persoane.

Mai

mult decât atât, dacă această împrejurare ar fi reală și s-ar putea încadra în

cazul de revizuire de la art. 394 lit. a) C. proc. pen., cea de-a doua condiție

ce ar trebui să o îndeplinească ar fi ca să conducă, în cauză, la achitarea

revizuientului.

Or, în

cauză, această condiție nu este îndeplinită în cazul coparticipării și a altor

persoane, pe lângă revizuient, la săvârșirea unei fapte penale.

Concluzionând,

cererea a fost respinsă întrucât s-a reținut că nu sunt îndeplinite

dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel condamnatul care a reiterat aceleași motive

formulate prin cererea inițială.

Prin

decizia penală nr. 740/A din 9 decembrie 2003 a Curții de Apel București s-a

respins apelul declarat de condamnat, reținându-se că nici motivul referitor la

cuantumul pedepsei aplicate și nici motivul referitor la participarea altor

persoane la săvârșirea faptei nu se încadrează în cazurile de revizuire

prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Împotriva

acestei decizii a formulat recurs condamnatul, care a solicitat prelungirea probatoriului

cu audierea unor martori.

Recursul

este nefondat, întrucât, astfel cum s-a reținut de ambele instanțe, motivele

invocate de revizuient nu se încadrează în nici unul din cazurile limitativ

prevăzute de dispozițiile art.394 Cod procedură penală.

Așa

fiind, urmează ca în baza art. 385

15

pct.1 lit. b) C. proc. pen., să

se respingă recursul declarat de condamnat cu obligarea lui la cheltuieli

judiciare către stat în care se va include și onorariul apărătorului din

oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge

recursul declarat de condamnatul D.D. împotriva deciziei nr. 740 din 9

decembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat.

Obligă

pe condamnat să plătească statului 700.000 lei în care se include și onoariul

apărătorului din oficiu, în sumă de 200.000 lei va fi avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 26 februarie 2004.