ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2542/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2542/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din actele dosarului, constată
următoarele:
G.A., condamnat, la 9 ani de
închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, cere întreruperea executării
pedepsei, pentru a-și ajuta părinții, în vârstă și săraci.
Tribunalul București, secția I
penală, prin sentința nr. 63 din 28 ianuarie 2003, respinge, ca nefondată,
cererea.
Condamnatul declară apel, reiterând
cererea.
Curtea de Apel București, secția I
penală, prin decizia nr. 94 din 25 februarie 2003, respinge, ca nefondat,
apelul.
Condamnatul declară recurs, stăruind
în cererea de a fi pus în libertate, ca să dea ajutor părinților.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 455 și art. 453 lit.
c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când, din
cauza unor împrejurări speciale, menținerea în detenție ar avea consecințe
grave pentru familia condamnatului.
Ori, ancheta socială, efectuată în
cauză, atestă că părinții recurentului, în vârstă de 64 și 63 de ani, locuiesc
într-o casă tip vilă și că mama deținutului obține venituri din muncă.
Nu sunt, deci, întrunite cerințele art.
453 lit. c) C. proc. pen.
Așa fiind, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, conform dispozitivului
deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul G.A., împotriva deciziei penale nr. 94 din 25 februarie
2003 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă pe recurentul condamnat la
plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 28
mai 2003.