ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.02.2004

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1400/2004

HOTĂRÂRE
18.02.2004
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1400/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra

recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

Prin cererea înregistrată sub nr. 10264 din 29

octombrie 2001 reclamantul B.C.E.M. a chemat în judecată Consiliul local al

Orașului Sinaia prin Primar, Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Prahova

și R.A. A.P.P.S. București solicitând să fie obligați pârâții să-i lase în

deplină proprietate și posesie Vila „V.” situată în Sinaia, preluat fără titlu

valabil de Statul Român din patrimoniul autorului său, E.B.

Tribunalul Prahova, secția civilă, prin sentința

civilă nr. 270 din 10 iunie 2002, menținută prin decizia civilă nr. 97 din 24

septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești, a respins excepțiile

inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale active, a admis

acțiunea în parte și a obligat pe pârâta R.A.A.P.P.S. București să lase în

deplină proprietate și posesie reclamantului imobilul în litigiu. A fost admisă

excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local Sinaia și

respinsă acțiunea față de acesta.

S-a considerat că și după intrarea în vigoare a

Legii nr. 10/2001 este admisibilă acțiunea în justiție introdusă direct la

instanțele judecătorești pentru a fi respectate dispozițiile art. 21 din

Constituția României potrivit cărora orice persoană se poate adresa justiției

pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime.

Pe fond s-a reținut că B.E., autorul

reclamantului, a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu

preluat în patrimoniul Statului Român fără titlu valabil.

Împotriva deciziei civile nr. 97 din 24

septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești, în termen legal, Ministerul

Finanțelor, prin D.G.F.P. Prahova a declarat recurs, solicitând casarea

potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând în esență că: 1.după

intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, lege specială în materia restituirii

imobilelor preluate abuziv de către stat, trebuie urmată procedura prealabilă

reglementată de acest act normativ; 2.imobilul în litigiu a intrat în

patrimoniul Statului Român cu titlu valabil, în temeiul Decretului nr. 92/1950.

Recursul urmează să fie admis ca fondat pentru

următoarele considerente:

La data de 14 februarie 2001 a intrat în vigoare

Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 prin care a fost reglementată

restituirea, de regulă, în natură a acestor bunuri sau, în cazurile în care

restituirea în natură nu este posibilă, acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent (art. 1).

În capitolul III al actului normativ menționat a

fost reglementată procedura de restituire; persoana îndreptățită trebuie să

notifice unitatea deținătoare care va dispune restituirea prin dispoziție/decizie

motivată sau va face o ofertă de acordare a unei măsuri reparatorii prin

echivalent.

Persoana îndreptățită, nemulțumită, poate ataca

în justiție decizia/dispoziția emisă de persoana deținătoare, competența de

soluționare revenind secției administrative a tribunalului în a cărui

circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare (art. 24).

Legea nr. 10/2001 este specială și derogatorie

de la dreptul comun reprezentat de art. 480 și art. 481 C. civ. care

reglementează acțiunea în revendicare.

Instanțele de fond și de apel au respins greșit

excepția inadmisibilității acțiunii în justiție, introdusă direct la instanța

de judecată.

Imobilul în litigiu, preluat de Statul Român în

temeiul Decretului nr. 92/1950 de la E.B. face parte din categoria celor a

căror restituire a fost reglementată prin Legea nr. 10/2001.

Instanța de judecată care se pronunță asupra

unei excepții de procedură, fără să judece fondul, nu încalcă dispozițiile art.

21 alin. (1) din Constituția României.

Accesul liber la justiție nu este încălcat dacă,

prin lege, se impune respectarea unei proceduri prealabile.

Față de considerentele menționate, CURTEA va

admite recursul, va casa decizia curții de apel și sentința tribunalului și va

respinge acțiunea.

Admite

recursurile declarate de Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Prahova și

R.A. A.P.P.S București.

Casează

decizia civilă nr. 97 din 24 septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești, precum și

sentința civilă nr. 270 din 10 iunie 2002 a Tribunalului Prahova și respinge ca

inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul B.C.E.M.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 februarie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-03-08
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1792/2005
solicitat respingerea acțiunii, susținând că fiecare a devenit proprietarul unei părți din imobilul în litigiu prin cumpărare de la unitatea de stat specializată SC C. SA Ploiești, fiind cumpărători de bună credință, în condițiile în care r
ÎCCJ 2003-11-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4691/2003
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 15 august 2002 reclamanții S.T. și S.D.C. au chemat în judecată pe pârâții Municipiul Sinaia și Primăria Municipiului Sinaia, prin Primar, A.
ÎCCJ 2008-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 556/2008
nulității dispoziției nr. 244 din 3 septembrie 2003 și cererea de intervenție în interes propriu formulată de RA A.P.P.S. Instanța a reținut că reclamantul căruia i s-a admis prin hotărâre judecătorească definitivă acțiunea în revendicare a
ÎCCJ 2009-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8558/2009
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele: La 20 noiembrie 2007, reclamanta A.G.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul orașul Sinaia, prin primar, retrocedarea imobilului situat în Sinaia,
ÎCCJ 2005-12-05
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 329/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 214 din 21 mai 2002, Tribunalul Prahova, secția civilă, a respins acțiunea formulată de reclamanta C.P., în contradictoriu cu Primăria orașului
Sursă