ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1176/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 405 din 5 octombrie 2003 a Tribunalului Brașov a fost condamnat pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu reținerea de circumstanțe atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., inculpatul P.C., la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, parte vătămată fiind A.A. În baza art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat tot la 4 ani închisoare, parte vătămată fiind G.A. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., instanța a dispus ca inculpatul să execute o singură pedeapsă dintre cele stabilite și anume cea mai grea, de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. Instanța, a dedus din pedeapsa aplicată conform art. 88 C. pen., perioada reținerii și arestării preventive, începând din 15 iunie 2003, la zi. În baza art. 160 c C. proc. pen., a fost prelungită durata arestării preventive a inculpatului cu încă 30 de zile, începând din data de 7 octombrie 2003 și până la 5 noiembrie 2003, inclusiv. Instanța a constatat că, în cauză, prejudiciul este acoperit prin restituire, iar părțile vătămate A.A. și G.A. nu s-au constituit părți civile. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 15 iunie 2003, inculpatul se afla în Piața Sfatului din municipiul Brașov, împreună cu martorii Z.P.

și L.M. Inculpatul, în vârstă de 22 ani, a observat pe bancă un grup de 4 tineri și s-a îndreptat spre ei fără a le comunica însoțitorilor săi, care este intenția sa. Inculpatul a afirmat apoi față de aceștia, că, dacă nu îi dau banii pe care ei îi au, îi taie cu o baionetă (obiect pe care nu-l avea la el). Partea vătămată A.A., în vârstă de 18 ani, i-a dat, de teamă, suma de 6.000 lei. Apoi, inculpatul s-a așezat pe o bancă lângă partea vătămată G.A., și acesta în vârstă de 18 ani, l-a prins de gât amenințător, cu antebrațul și i-a cerut ceasul de la mână. De teamă, partea vătămată i-a dat obiectul cerut. Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel inculpatul solicitând reținerea unor largi circumstanțe atenuante și aplicarea unei pedepse reduse.

Prin decizia penală nr. 330/ Ap din 19 noiembrie 2003 a Curții de Apel Brașov, s-a admis apelul declarat de inculpatul P.C. împotriva sentinței penale nr. 405 din 6 octombrie 2003 a Tribunalului Brașov pe care instanța de control judiciar a desființat-o, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei stabilite inculpatului și a pedepsei finale aplicate. Rejudecând în aceste limite, instanța de apel a redus de la 3 ani și 6 luni închisoare, la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului P.C., pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 lit. c), cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen., parte vătămată fiind A.A. Instanța de apel a redus, de asemenea, de la 4 ani închisoare, la 2 ani și 6 luni închisoare, pedeapsa aplicată aceluiași inculpat, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 lit. c), cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen., parte vătămată G.A.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., instanța a contopit pedepsele aplicate, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale. Instanța de apel a menținut, în continuare, starea de arest a inculpatului și a dedus arestarea, la zi. Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, criticând-o pentru netemeinicie, constând în aceea că pedeapsa aplicată inculpatului este, în raport de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, necorespunzătoare criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prevăzută de art. 72 C. pen.

și scopului pedepsei cuprins în art. 52 C. pen. Recursul parchetului este întemeiat. În sarcina inculpatului s-au reținut două infracțiuni de tâlhărie comise în loc public împotriva unor tineri, infracțiuni cu un grad de pericol social ridicat și care aduc atingere unor relații sociale complexe, patrimoniale și privind integritatea fizică a persoanei. Pe de altă parte, deși într-adevăr, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptelor, instanța de apel a greșit, atunci când a redus pedepsele stabilite de instanța de fond inculpatului, pedepse ce erau corespunzătoare nu numai gradului de pericol social al faptelor dar și al inculpatului și împrejurărilor în care acesta a acționat.

Apreciind asupra criticii formulate asupra deciziei, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, se constată că reducerea pedepsei aplicate inculpatului la numai 2 ani și 6 luni închisoare este greșită, nefiind de natură să asigure reeducarea inculpatului. În raport cu cele arătate, Curtea va constata că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov este întemeiat și că va trebui admis, ca atare, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 2 lit. c) C. proc. pen., casând decizia penală atacată și menținând sentința primei instanțe. Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsă, timpul reținerii și arestării preventive, la zi. Văzând și reglementarea plății apărării din oficiu;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 330/ Ap din 19 noiembrie 2003 a Curții de Apel Brașov, privind pe inculpatul P.C. Casează decizia penală atacată și menține sentința penală nr. 405 din 6 octombrie 2003 a Tribunalului Brașov. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 15 iunie 2003 la 27 februarie 2004. Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 februarie 2004.