AFFAIRE DAĞLI ET AUTRES c. TÜRKİYE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

26.09.2023

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 8 - Droit au respect de la vie privée et familiale (Article 8-1 - Respect de la correspondance)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE DAĞLI ET AUTRES c. TÜRKİYE (CtEDO, 2023)

HUDOC · oficial

A DOUA SPECIE DĂ DEJĂLI ȘI ALTE CLĂDIRI: TÜRKύYE (Cercetarea nr. 25820/18 și 89 alții (a se vedea lista din anexă) HOTĂRÂREA STRASBURG 26 septembrie 2023 Această hotărâre este definitivă. Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În acest caz, în cauza Da Frédéric Krenc, judecători și de Dorothee von Arnim, graffière adjuncte de secțiune a cererilor adresate împotriva Republicii Türkie a cărei Curte a fost sesizată în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( 10 resortisanți ai acestui stat ale căror nume și informații figurează în lista A din anexă ( A se vedea nota de subsol 1. hotărârea prin care Curtea a respins opoziția din partea statului membru în cauză de către un comitet, După ce a deliberat în camera Consiliului la 5 septembrie 2023, a pronunțat hotărârea, adoptată la această dată, în cadrul sistemului informatic UYAP ( Ulusal Yarg În timpul detenției lor, reclamanții au sesizat instanțele judiciare competente (judecată de execuție și instanță de judecată) pentru a solicita încetarea practicii de înregistrare sistematică a corespondenței lor mai ales cea pe care au dorit să o expedieze decât cea care le-a fost trimisă în sistemul UYAP (a se vedea mai multe informații cu privire la această practică); Nuh Uzun și alții c. Turcia, n 49341/18 și 13 alții, §§ 11-26, 29 martie 2022). Instanțele interne sesizate astfel au respins cererile reclamanților. În al doilea rând, Curtea Constituțională și-a respins acțiunile individuale, considerând, în majoritatea cazurilor, că obiecțiile lor întemeiate pe dreptul la respectarea vieții private și/sau familiale și/sau a corespondenței erau vădit nefondate sau considerând, în una dintre cauze, că reclamantul nu a fost afectat direct și personal de măsura de care se plângea (compatibilitate) rația personae ), sau prin încheierea, într-o altă cauză, a neîncălcării dreptului reclamantului la respectarea vieții private și a corespondenței. EVALUARE A CURȚII ÎNCHEIATE A RESPECTELOR Având în vedere similaritatea obiectului interogării, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o singură hotărâre. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ ARTICOLUL 8 DIN CONVENȚIE Reclamanții susțin că înregistrarea corespondenței lor în sistemul UYAP aduce atingere drepturilor lor garantate prin art. 8 din Convenție. Guvernul ridică aceleași excepții preliminare ca cele prezentate în cauza Nuh Uzun și altele (citată, §§ 34) cu privire la nu În ceea ce privește primele două excepții, acesta adaugă că, în trei dintre aceste cereri (solicitări n 33531/20, 40268/20 și 54838/20), judecătorii de executare au respins cererile reclamanților fără a se pronunța asupra fondului și invită Curtea să stabilească dacă toți reclamanții se plâng de înregistrarea anumitor corespondențe specifice sau dacă pun sub semnul întrebării mai degrabă scrierile Direciei Generale a închisorilor și ale caselor de judecată care se referă la practica în litigiu. În cadrul excepției obținute din lipsa de calitate a victimei, guvernul adaugă, de asemenea, că, în conformitate cu modificările aduse legislației relevante, orice corespondență înregistrată în sistemul UYAP care nu a făcut obiectul unei anchete sau al unei urmăriri penale după un an a fost ștersă la 29 martie 2022. De asemenea, solicită Curții să stabilească dacă toți reclamanții contestă temeiul juridic al practicii în litigiu în fața Curții. Guvernul susține ulterior că nu există un prejudiciu important, susținând în special eliminarea corespondenței înregistrate anterior și faptul că un număr limitat de persoane aveau acces la această corespondență. În cele din urmă, guvernul indică faptul că este necesar să se ia în considerare hotărârile având în vedere faptul că a avut în vedere faptul că avizul de derogare comunicat la 21 iulie 2016 de Türkie în temeiul articolului 15 din Convenție. 10. Curtea amintește că, în cauza Nuh Uzun și alții, Curtea a respins deja, în cauza Nuh Uzun și altele, aceleași excepții preliminare ca cele prezentate la alineatul (7) de mai sus (ibidem, §§ 40-44 și 82). În ceea ce privește argumentul suplimentar al guvernului care invită Curtea să stabilească dacă toți reclamanții se plâng de înregistrarea anumitor corespondențe specifice, Curtea arată că reclamanții au demonstrat în mod suficient că, din cauza situației lor personale în calitate de deținuți la fața locului ai faptelor, aceștia făceau parte dintr-o categorie de persoane care riscă să suporte în mod direct efectele legislației (punctul de mai sus; a se vedea, de asemenea, mutatis mutandis Michaud c. Franța, n 12323/11, §§ 51-52, CEDO 2012, și Roman Zakharov c. Rusia [GC], n 47143/06, § 171, CEDO 2015). subliniază unii reclamanți, că practica în litigiu îi putea determina pe reclamanți să se limiteze la schimbul de informații private în corespondența lor cu familiile și rudele lor. În ceea ce privește eliminarea ulterioară a corespondenței înregistrate în sistemul UYAP, Curtea constată că acest lucru nu este suficient în sine pentru a priva reclamanții de calitatea de victimă În sensul articolului 34 din convenție, în lipsa recunoașterii unei încălcări a Convenției de către autoritățile naționale (a se vedea mutatis mutandis Selahattin Demirtaș c. Turcia (n [GC], n 14305/17, § 218, 22 decembrie 2020 și trimiterile menționate în aceasta). În plus, în măsura în care guvernul invită Curtea să stabilească dacă toți reclamanții contestă temeiul juridic al practicii în litigiu în fața acesteia, Curtea consideră că această împrejurare nu afectează calitatea de victimă a reclamanților. Comisia observă, în orice caz, că reclamanții nu sunt obligați să conteste în mod explicit temeiul juridic al practicii în litigiu, în măsura în care susțin că practica în litigiu aduce atingere drepturilor lor garantate prin art. 8 din convenție (punctul 6 de mai sus11). În această privință, Curtea amintește că Curtea amintește deja că a ajuns deja la concluzia că, în cazul de față, Curtea nu a fost de acord cu hotărârea Curții potrivit căreia recursurile în opoziție formulate de unii reclamanți împotriva practicii în litigiu au fost respinse fără a fi examinate pe fond. Nuh Uzun și altele (citată anterior, §§ 5-6 și 41) că părțile interesate care au recurs la aceleași căi de atac ca cele utilizate în prezenta cauză au oferit instanțelor interne posibilitatea de a remedia presupusa încălcare. În același timp, Curtea Constituțională nu a respins cererile individuale în fața acesteia pentru neeșalonarea căilor de atac disponibile (punctul 4 de mai sus) ; a se vedea, de asemenea, Nuh Uzun și alte , citată anterior, § 41. În aceste condiții, Curtea nu vede niciun motiv de a se abține de la concluziile pe care le-a tras în cauza Nuh Uzun și altele, citată anterior, cu privire la primele trei excepții ale guvernului expuse la alineatul (7) de mai sus. 12. În ceea ce privește excepția referitoare la lipsa unui prejudiciu important, Curtea nu poate concluziona că inculpații nu au suferit un astfel de prejudiciu, dat fiind că corespondența reclamanților putea conține informații cu caracter personal care țin de protecția vieții lor private și că această corespondență putea fi păstrată pentru o perioadă considerabilă de timp în sistemul UYAP (a se vedea, Având în vedere cele de mai sus, Curtea respinge excepțiile preliminare ridicate de guvern. Constatând, de asemenea, că cererile nu sunt în mod evident întemeiate sau inadmisibile pentru un alt motiv menționat la art. 35 din convenție, Curtea le declară admisibile. 14. În ceea ce privește fondul, Curtea amintește că, în cauza Nuh Uzun și alții, citată anterior, a ajuns la încălcarea articolului 8 din Convenție pe motiv că nu se putea considera că înregistrarea corespondenței deținuților în sistemul UYAP a fost prevăzută de lege (ibidem) în sensul acestei dispoziții (ibidem) § 79-99. După examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea nu consideră că este necesar să se ajungă la o concluzie diferită în speță. În cele din urmă, în ceea ce privește cauzalitatea statului întemeiat pe avizul de derogare notificat în temeiul articolului 15 din Convenție, Curtea consideră că măsura în cauză, care nu era prevăzută de lege, nu era prevăzută de lege (a se vedea, mutatis mutandis, Baș c. Turcia, nr. 66448/17, § 161, 3 martie 2020 și Piskin c. Turcia, nr. 33399/18, § 229, 15 decembrie 2020). 15. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 8 din convenție. APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 16. Reclamanții solicită diverse sume în legătură cu prejudiciul material și/sau moral pe care îl consideră a fi suferit și cheltuieli și cheltuieli de judecată pe care pretind că le-au angajat în fața instanțelor interne și/sau în fața Curții. 17. Guvernul contestă aceste pretenții. 18. Curtea nu distinge nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și pretinsa prejudiciu material și, prin urmare, respinge cererile formulate în acest sens. În plus, Curtea consideră că constatarea unei încălcări care figurează în prezenta hotărâre oferă prin ea însăși o satisfacție echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de solicitanți (a se vedea, de asemenea, Nuh Uzun și alții) În cele din urmă, având în vedere documentele aflate în posesia sa, Curtea consideră rezonabil să aloce fiecăruia dintre reclamanții incluși în lista B anexată suma forfetară de 500 EUR (EUR) cu titlu de cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă cu titlu de impozit (a se vedea, de asemenea, ibidem, § 114). EUR fiecărui solicitant Mustafa Özkan și Mehmet Polat (reclamanții nr. 55274/18 și 58736/19), 30 EUR la Enes Y 45152/20), plus orice sumă care poate fi datorată din aceste sume cu titlu de impozit. În schimb, trebuie să se respingă celelalte pretenții ale reclamanților prezentate la titlurile de cheltuieli și cheltuieli de judecată, având în vedere absența unor documente relevante. că a existat o încălcare a articolului 8 din Convenție A declarat că constatarea încălcării este în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de solicitanți A declarat că statul pârât trebuie să plătească, în termen de trei luni, 500 EUR (cinci sute EUR) fiecăruia dintre reclamanții incluși în lista B din anexă 5 EUR (cinci euro) fiecărui solicitant Mustafa Özkan și Mehmet Polat (solicitări nr. 55274/18 și 58736/19), 30 EUR (trente euro) la Enes Y 45152/20), plus orice sumă care poate fi datorată din aceste sume cu titlu de impozit, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, care urmează să fie convertită în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale restrâng surplusul cererii de satisfacție echitabilă Adoptat în limba franceză și apoi comunicat în scris la 26 septembrie 2023, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Dorothee von Arnim Egidijus Kūris Grefier adjunct Președinte : Liste A Liste de interogări Cerere N Numele cauzei Introduse Requenant Anul nașterii Reprezentat de 25820/18 Da 55274/18 Özkan c. Türkiye 09/11/2018 Mustafa ÖZKAN 1983 Konya 57124/18 Candan c. Türkiye 16/11/2018 Hasan CANDAN 1985 Afyonkarahisar Ahmet CANDAN 35844/19 C altfeldem c. Türkiye 25/06/2019 Türkiye 01/07/2019 Hüseyin BABAOULU 1981 Konya Muhammet Emin CUIITIR 51515/19 Kύsa c. Türkie 21/08/2019 Hayrettin KISA 1972 Konya Muhammet Emin CUIITIR 55576/19 Güner c. Türkie 23/09/2019 Mustafa GÜNER 1973 Konya Kadir ÖZTÜRK 10. 58736/19 Polat c. Türkiye 27/09/2019 Mehmet POLAT 1991 Kayseri 11. 60798/19 Çayl a c. Türkie 01/11/2019 Ramazanayli 1978 Zonguldak 12. 5477/20 Öztürk c. Türkiye 13/01/2020 O. ÖZTÜRK 1985 Eskișehir 13. 7338/20 Güz c. Türkie 21/01/20 Seydihan GÜZ 1973 Gaziantep Zahide BOZKUȘ 14. 11415/20 Șahin c. Türkie 11/0220 Hüseye ȘAH Dikmen c. Türkiye 19/03/20 Süleyman Tuna D Evren c. Türkiye 05/06/20 Enver EVREN 1977 maid Nihat KILIÇ 23. 26644/20 Kaya c. Türkie 11/06/20 Metin KAYA 1972 Istanbul Emre AKARYILDIZ 24. 2686/20 Elvana 27807/20 Dereci c. Türkiye 19/06/20 Ahmet DEREC Konya Emre AKARYILDIZ 32. 32738/20 Kara c. Türkiye 06/07/20 Mustafa KARA 1986 Tekirda Türkiye 17/07/2020 Gültekin SA Afyonkarahisar Sultan TEKE SOYDENç 41. 38331/20 Usluer c. Türkiye 19/08/20 Yunus USLUER 1971 Kocaeli Cahit LEFTÉ 42. 39520/20 Mortaș c. Türkiye 07/08/20 Süleyman MORTAȘ 1969 Kocaeli Murat YILMAZ 43. 40268/20 Gündüz c. Türkie 20/08/20 Tahsin GÜNDÜZ 1983 Manisa Emre ATEȘ 44. 41709/20 Tergek c. Türkie 01/09/20.20 Abdül Samed TERGEK 1989 Istant Kas 08/09-2020 Hüsmen KOçAK 1976 Tekirda Kara c. C. Türkiye 06/10/2020 Mehmet KARA 1971 Mercin 51. 48839/20 50677/20 Akar c. Türkiye 15/10/2020 Fatih AKAR 1979 Istanbul Emre AKARYILDIZ 56. 50683/20 Baltepe c. Türkie 03/11/20 Abdullah BALTEPE 1985 Ankara 57. 50782/20 Solak c. Türkiye 06/11/20 Ahmet SOLAK 1990 Osmaniye 58. 51845/20 K Halil ARSLAN 1987 Istanbul Emre AKARYILDIZ 61. 52068/20 Aktaș c. Türkiye 02/10/20 Deniz AKTAȘ 1987 Kocaeli O 17/11/2020 Mustafa ERȘAH 12234/21 Zempe c. Türkiye 15/02/2021 Yasin ZENG Emre AKARYILDIZ 75. 15781/21 Türker c. Türkiye 10/03/2021 Mustafa TÜRKER 1964 Yalova Ahmet EROL 76. 19118/21 Y Kocaeli Cahit CAFTÇ. 24918/21 Kaya c. Türkiye 21/04/2021 Hanifi KAYA 1984 Malatya Elif Nurbanu OR 81. 24953/21 Erzincanl. c. Türkie 21/04/2021 Aziz ERZINCANLI 1990 Erzincan 82. 25163/21 Kaya c. Türkiye 08/04/2021 Ahmet Vedat KAYA 1978 Elaz Nurrettin DEM ElectroluxR 1972 Istanbul Emre AKARYILDIZ 85. 364007/21 Tsun c. Türkiye 08/07/2021 TOSUN 1986 Kocaeli Zuhal ÖZCAN 86. 37082/21 Sakman c. Türkiye 12/07/2021 Kemal SAKMAN 1981 Adana Fatih DERTS ElectroluxZ 87. 3914/21 Akcadać c. Türkie 14/07/2021 Süleyman AKçADA 1994 Osmaniye Kadir ÖZTÜRK 88. 47685/21 Tokuç c. Türkie 15/09/2021 Ömer TOKUÇ 1984 Kahramanmaraș Furkan TOKUÇ 89. 48270/21 Cauzelik c. Türkiye 14/09/2021 Necati quelEL 51515/19 Hayrettin KISA 55576/19 Mustafa GÜNER 7338/20 Seydihan GÜZ 11415/20 Hüseyin ȘAH 21. 33531/20 Ömer Faruk AYTUNÇ 22. 33543/20 Mehmet Ali CANAVCI 23. 33892/20 Gültekin SA Hayri BALAKLIOULU 35. 1529/21 Kemal șenay 36. 1025/21 Yakup DALLIÇ 37. 12987/21 Mahmut BALO