ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1457/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Timișoara, secția

penală, în ședința din 9 februarie 2004 a luat în examinare recursul declarat

de inculpatul L.S.V. împotriva deciziei penale nr. 679 din 5 noiembrie 2003,

pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 7866/P/2003.

Luând act de cererea inculpatului

care a arătat că solicită amânarea cauzei pentru a-și pregăti apărarea și

pentru a depune probe noi, în baza art. 160

d

și art. 300

1

C. proc. pen., a prelungit măsura arestării preventive și a amânat judecarea

recursului pentru termenul din 8 martie 2004.

Împotriva încheierii din 9 februarie

2004, prin care s-a prelungit măsura arestării preventive în continuare, a

declarat recurs inculpatul care a susținut că nu se mai impune menținerea sa în

stare de arest, deoarece se află într-o situație critică fiind bolnav cardiac.

Recursul este nefondat.

Inculpatul a fost trimis în judecată

în stare de arest pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă,

prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în ziua de 14

iulie 1999 a aruncat asupra părții vătămate M.P. acid sulfuric, producându-i

multiple leziuni care, potrivit raportului medico-legal constituie un

prejudiciu estetic (sluțire).

Inculpatul a fost condamnat în primă

instanță, sentința penală nr. 450 din 17 februarie 2003, pronunțată de Judecătoria

Timișoara la 5 ani închisoare și a fost menținută stare de arest.

Apelul declarat împotriva acestei

sentințe a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 679/ A din 5

noiembrie 2003, iar măsura arestării preventive a fost menținută.

În raport de dispozițiile art. 148

C. proc. pen. și hotărârile prin care inculpatul a fost condamnat în mod

corect, instanța de recurs a prelungit arestarea preventivă.

Dacă inculpatul se află într-o

situație critică așa cum susține, poate solicita revocarea măsurii arestării pe

motive medicale (boală cardiacă) printr-o cerere separată.

Față de cele de mai sus, recursul

urmează a fi respins în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul L.S.V. împotriva încheierii din 9 februarie 2004 a

Curții de apel Timișoara, pronunțată în dosarul nr. 891/2003.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 martie 2004.