ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2106/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2106/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Tribunalul București, secția a VI-a
comercială, prin sentința comercială nr. 6508 din 28 aprilie
2009 a admis excepția de prematuritate și a respins acțiunea
formulată de reclamanta SC L.A.G. SA București în contradictoriu cu
pârâta SC A. SA București.
În fundamentarea acestei
soluții, instanța de fond a reținut că antecontractul de
vânzare-cumpărare încheiat de părți, având ca obiect terenul în
suprafață de 2.919,89 mp situat în București, sector 4 în ceea
ce privește obligația promitentului vânzător SC A. SA de a
încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică este
afectată de modalitatea unui termen suspensiv, convențional și
incert, stipulat în favoarea debitorului.
Conform art. 1022 C. civ. termenul
suspensiv amână, până la împlinirea lui, începutul exercițiului
dreptului subiectiv civil al reclamantei de a obține încheierea
contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică și al
exercitării obligației corelative a pârâtei de a se prezenta la
notarul public, în vederea încheierii actului.
Termenul este incert întrucât la
data încheierii antecontractului nu era cunoscută data terminării
formalităților juridico-cadastrale, mai ales că
părțile nu au stabilit un termen maxim până la care să fie
impuse obligatoriu aceste aspecte.
În speță nu au fost
finalizate formalitățile juridico-cadastrale în privința
terenului, chiar reclamanta recunoscând acest fapt.
De asemenea pârâta a susținut
că există erori și neconcordanțe în documentele cadastrale
referitoare la terenul în litigiu, impunându-se finalizarea lor, pentru corecta
identificare a imobilului supus vânzării cumpărării.
Curtea de Apel București, secția
a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 470 din 10 noiembrie
2009 a admis apelul reclamantei SC L.A.G. SA împotriva sentinței
comerciale nr. 6508 din 28 aprilie 2009 a Tribunalului București, secția
a VI-a comercială, pe care a desființat-o și a trimis cauza spre
rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de apel a stabilit că antecontractul de
vânzare-cumpărare încheiat de părți cuprinde toate elementele
necesare perfectării valabile a operațiunii translative de
proprietate.
Astfel, obiectul vânzării este
precis identificat și individualizat prin locație, adresă
poștală, suprafața și numărul cadastral, prețul
vânzării este determinat și intenția de a înstrăina,
respectiv de a cumpăra sunt clar exprimate.
În mod greșit prima
instanță a reținut că acest antecontract este afectat de
modalitatea unui termen suspensiv convențional și incert stipulat în
favoarea debitorului.
Împotriva deciziei comerciale nr.
470 din 10 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a
V-a comercială a promovat recurs pârâta SC A. SA care a criticat
această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și
netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8-9 C. proc. civ. admiterea
recursului, desființarea deciziei atacate și menținerea
sentinței civile nr. 6508 din 28 aprilie 2009 a instanței de fond,
sau reținându-se cauza spre rejudecare respingerea acțiunii
reclamantei.
În dezvoltarea motivelor de recurs
s-a evocat împrejurarea că instanța a omis să analizeze în
întregime actul dedus judecății, a dat o interpretare voit
greșită cauzei, nerealizând diferența de esență între
termen și condiție și efectele lor în privința
obligațiilor afectate de aceste modalități.
Intimata reclamantă SC L.A.G.
SA a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul
probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse de
pârâtă prin cererea de recurs, constată că acestea sunt
nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul pentru următoarele
considerente.
Este de necontestat că, prin
cererea de chemare în judecată, reclamanta SC L.A.G. SA a solicitat în
contradictoriu cu pârâta SC A. SA pronunțarea unei hotărâri care
să țină loc de contract de vânzare-cumpărare a terenului
intravilan în suprafață de 2.919,89 mp situat în București,
sector 4, având număr cadastral, precum și obligarea pârâtei la
predarea titlului de proprietate asupra terenului.
În faza procesuală a apelului a
fost stabilită o corectă situație de fapt și de drept, cu
consecința desființării sentinței fondului și
trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, deoarece
pronunțarea inițială s-a făcut în condițiile art. 137 C.
proc. civ., respectiv asupra examinării excepției de prematuritate
și nu asupra fondului.
Nu poate fi primită teza
acreditată de recurentă potrivit căreia convenția
părților este afectată de modalitatea unui termen suspensiv,
convențional și incert stipulat în favoarea debitorului, deoarece,
așa cum a argumentat constant reclamanta și probat, obiectul
vânzării este precis identificat și individualizat prin locație,
adresă poștală, suprafață, număr cadastral,
prețul vânzării este determinat și integral achitat, iar
intenția de a vinde și de a cumpăra au fost evidente în acest
sens.
De remarcat că în intervalul de
timp îndelungat, de peste 3 ani, promitenta cumpărătoare a edificat
pe acest teren construcții, în baza unei autorizații din 29 decembrie
2005.
Din această perspectivă,
amplu documentat, s-a evidențiat de instanța de apel că lipsa
îndeplinirii unor formalități juridico-cadastrale constituie un
impediment numai pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în
formă autentică la notarul public competent nu și pentru
examinarea cererii de chemare în judecată pe fondul ei.
Pentru aceste rațiuni
urmează a respinge ca nefondat recursul pârâtei SC A. SA București
împotriva deciziei comerciale nr. 470 din 10 noiembrie 2009 pronunțată
de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, nefiind
îndeplinită nici o cerință din cele prevăzute de
dispozițiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta
SC A. SA București împotriva deciziei comerciale nr. 470 din 10 noiembrie
2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința
publică, astăzi 3 iunie 2010.