ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.04.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2295/2004

HOTĂRÂRE
28.04.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2295/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Timiș, prin sentința

penală nr. 528 din 3 noiembrie 1997, condamnă pe inculpata M.F.T. la 5 ani

închisoare, pentru infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 257

cu aplicarea art. 71 C. pen.

Inculpata este obligată să plătească

1,100 mărci germane părții civile V.A. și 350.000 lei cheltuieli judiciare

statului.

Se reține că, în luna iunie 1995,

inculpata pretinde și primește suma de 1000 mărci germane de la V.A.,

promițându-i că, prin cunoștințele pe care le are la Primăria Timișoara, îi

poate obține o locuință cu chirie din fondul locativ de stat.

Inculpata declară apel, motivând că

a fost judecată și condamnată fără să fie citată și că pedeapsa este excesivă.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 472 din 18 decembrie 2003, respinge, ca nefondat, apelul și

o obligă pe apelantă la 500.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Prin recursul de față, inculpata

critică decizia, reiterând susținerile din apel.

În parte, critica este fondată.

Prima instanță reține corect

situația de fapt, pe care o califică corespunzător, având în vedere

declarațiile date de partea vătămată, de inculpată și de martorul M.I., în

prezența căruia, făptuitoarea a lăsat să se creadă că are, cunoștințe la

primărie.

De altfel, inculpata a pretins și

primit suma de 1000 mărci germane de la V.A., pentru a interveni la primărie.

După ce a dat această declarație,

inculpata a dispărut, sustrăgându-se de la urmărirea penală și de la judecată.

Ea a fost citată la adresa pe care a

indicat-o în declarația dată poliției.

La dozarea pedepsei insă, instanțele

nu au avut în vedere toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72

Inculpata are trei copii, un nivel

cultural redus și nu a mai fost condamnată, încât sunt temeiuri că se poate

reeduca executând o pedeapsă în cuantum mai redus acela stabilit de prima

instanță.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul va fi admis și rejudecând cauza,

pedeapsa aplicată inculpatei va fi redusă conform dispozitivului deciziei.

Admite recursul declarat de

inculpata M.F.T. împotriva deciziei penale nr. 472/ A din 18 decembrie 2003 a

Curții de Apel Timișoara.

Casează decizia penală atacată și

sentința penală nr. 528 in 3 noiembrie 1997 a Tribunalului Timiș, numai cu privire

la pedeapsa aplicată inculpatei M.F.T., pe care o reduce de la 5 ani închisoare

la 2 ani și 6 luni închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatei, timpul arestării preventive de la 22 octombrie 2003 la 28 aprilie

2004.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 aprilie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-02-14
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 31/2005
Asupra recursului în anulare de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 528 din 3 noiembrie 1997, Tribunalul Timiș, secția penală, a condamnat-o pe inculpata M.F. Tenica, la 5 ani închisoare pentr
ÎCCJ 2005-01-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 93/2005
criticat schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată și a solicitat să se țină cont de prevederile art. 19 din O.G. nr. 43/2001 în stabilirea pedepsei ce i se va aplica. Apelanta a arătat că a avut o ati
ÎCCJ 2003-03-06
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1153/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 82 din 22 aprilie 2002, Tribunalul Caraș Severin a condamnat-o pe inculpata F.V. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infra
ÎCCJ 2005-01-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 517/2005
Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 754 din 2 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală: În baza art. 257 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6
ÎCCJ 2005-01-19
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 404/2005
Examinând contestațiile în anulare de față constată: Contestatorii B.M. și D.G. cu reședința în Italia, au formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 5169 din 12 octombrie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,
Sursă