ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2434/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1182 din 4

decembrie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe

inculpatul A.I. la 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută

de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și

art. 64 C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen.,

s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o durată de 2 ani, iar în temeiul art. 116 C. pen., de a se afla în

municipiul București pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Pe latură civilă, inculpatul a fost

obligat la plata sumei de 10.000.000 lei, despăgubiri civile către partea

civilă G.D.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 10 septembrie 2003,

inculpatul împreună cu alte trei persoane rămase neidentificate și în legătură

cu care s-a dispus disjungerea cercetărilor, au urcat din stația R.A.T.B.

Progresul în autobuzul liniei 472 ce se deplasa în direcția comunei 1

Decembrie. În același autobuz au urcat și partea vătămată G.D. și martorul

P.M., iar în momentul în care autobuzul a oprit în stația ARTECA, inculpatul și

cei trei s-au apropiat de partea vătămată și martor și au început să-l lovească

cu pumnii și picioarele, sustrăgând telefonul mobil și suma de 800.000 lei din

buzunarul pantalonilor, după care au coborât în grabă din mijlocul de

transport.

Partea vătămată a sesizat lucrătorii

de poliție din cadrul Biroului de poliție Jilava care l-au identificat pe

inculpatul A.I., iar în urma percheziției corporale au găsit asupra lui

telefonul mobil, sustras de la partea vătămată.

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: declarațiile părții vătămate coroborate cu declarațiile martorului P.M.,

procesul-verbal de constatare întocmit cu prilejul percheziției corporale

efectuată asupra inculpatului și declarațiile acestuia de recunoaștere a

săvârșirii faptei.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia nr. 128/ A din 24 februarie 2004, a respins, ca

nefondat, apelul inculpatului, dispunând menținerea stării de arest, deducerea

prevenției la zi și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în

sumă de 900.000 lei, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul

apărătorului din oficiu.

Împotriva deciziei, inculpatul a

declarat recurs, motivul invocat fiind greșita individualizare a pedepsei,

considerat-o a fi prea mare în raport de împrejurările în care s-a săvârșit

fapta.

Recursul nu este fondat.

Conform art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale ale codului, de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În același context, potrivit art. 52

C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a

condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Raportând cauzei aceste dispoziții,

se reține că, în procesul individualizării pedepsei, instanța a acordat

semnificația juridică gradului concret de pericol social al faptei îndreptată

împotriva avutului personal, a integrității fizice și vieții persoanei.

În aceeași măsură s-a acordat

atenție și persoanei inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, deci cu

predispoziție spre nesocotirea legii.

Pedeapsa de 7 ani închisoare fiind

corespunzătoare și scopului ei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen.,

recursul declarat de inculpat va fi respins, ca nefondat.

În baza art. 192 C. proc. pen.,

inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare ocazionate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.I. împotriva deciziei penale nr. 128/ A din 24

februarie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsă, timpul

reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 11 septembrie 2003 la 5

mai 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

mai 2004.