ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4185/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 5 august 2004, Curtea de Apel Brașov, secția penală, în temeiul art. 300 2 C. proc. pen., a verificat regularitatea luării și prelungirii arestării preventive a inculpaților A.B.A. și B.C.M. termenul fixat pentru soluționarea apelurilor declarate de inculpați fiind stabilit pentru 25 august 2004. Reținând că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale și că probele administrate conduc la presupunerea că inculpații au săvârșit o faptă de natură penală, întrucât temeiurile de fapt și de drept ale arestării preventive nu s-au modificat sau încetat, a apreciat că se impune în continuare privarea lor de libertate.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul B.C.M., criticând-o pentru netemeinicie. Recursul declarat de inculpat este nefondat. Se reține astfel că, prin sentința penală nr. 27215 din 18 mai 2004, pronunțată de secția penală de la Tribunalul Brașov, inculpatul B.C.M., a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) și art. 99 din același cod, la 2 ani și 6 luni închisoare. S-a reținut că în cursul lunii ianuarie 2004, inculpatul A.B. s-a oferit să-i procure martorului S.I.L. un telefon mobil. În seara zilei de 28 ianuarie 2004, inculpații A.B.

și B.C., observând că partea vătămată S.G. care vorbea la telefon, l-au urmărit și la intrarea în gangul unui imobil de pe str. 1 Decembrie 1918 l-au agresat, A.B. folosindu-se chiar de o bâtă ce o avea asupra sa. În urma loviturilor, partea vătămată a căzut, iar inculpatul A.B. i-a sustras telefonul, după care împreună cu B.C. au părăsit în fugă locul faptei. Potrivit Raportului de constatare medico-legală nr. 450 din 8 aprilie 2004 s-a stabilit că S.G. a prezentat leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 zile de îngrijiri medicale, leziunile traumatice cranio cerebrale punându-i viața în primejdie.

Așa cum a reținut și Curtea de Apel Brașov, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului B.C., nu s-au schimbat, din dosarul cauzei rezultând că sunt indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, și există probe certe, avându-se în vedere modalitatea de săvârșire a infracțiunii și gravitatea acesteia, că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul și să-l oblige pe recurent, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.C.M. împotriva încheierii din 5 august 2004, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosar nr. 960/P/AP/2004. Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 august 2004.