ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 475/2003

R  O  M    N  I  A

S-a luat

în examinare recursul

declarat de inculpatul G.M. împotriva deciziei penale nr.95/Ap din 29 mai 2002

a Curții de Apel

Brașov

.

S-a

prezentat recurentul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat F.F.,

apărător ales.

A

lipsit intimata parte civilă D.A.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Pentru

traducerea dezbaterilor s-a prezentat interpretul de limbă maghiară S.I.

Apărătorul

inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și în

principal, prin aplicarea art.44 din Codul penal să se dispună achitarea în

temeiul art.11 pct.2 lit.b, raportat la art.10 lit.e din Codul de procedură

penală, deoarece din examinarea probelor administrate în cauză rezultă că

acesta a comis fapta reținută în sarcina sa, în stare de legitimă apărare.

În

subsidiar, același apărător a cerut reducerea pedepsei aplicate inculpatului,

ca efect al reținerii în favoarea sa a circumstanței atenuante a stării de

provocare, prevăzută de art.73 lit.b din Codul penal și a celor prevăzute de

art.74, 76 din Codul penal.

Procurorul

a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului.

Nu

se dovedesc nici împrejurările prevăzute de art.73 lit.b și nici ale art.44 Cod

penal.

Inculpatul,

în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului său și

de aceea cere să fie achitat sau să i se reducă pedeapsa.

C  U  R  T  E  A

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr.4/11.II.2002 Tribunalul Covasna a condamnat pe inculpatul G.M. la 13 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod

penal, în baza art.174 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.

În

baza art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 2 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală

nr.36/6.II.2001 a Judecătoriei Tg.Secuiesc și în final inculpatul execută 15

ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b

Cod penal.

S-a

dedus arestarea preventivă de la 18 septembrie 2001 la zi și  s-a menținut

starea de arest.

S-a

făcut aplicarea art.118 lit.b Cod penal prin confiscarea briceagului – corp

delict.

În

fapt, prima instanță a reținut că, între victimă și inculpat, existau relații

de dușmănie mai vechi, în urma unui conflict în care victima îl înjunghiase pe

inculpat.

Starea

conflictuală nu s-a atenuat și în data de 15.09.2001 în timp ce se afla în

blocul în care locuia victima inculpatul s-a întâlnit cu aceasta la palierul de

la nivelul etajului III. Scara blocului nu era luminată însă cei doi s-au

recunoscut și inculpatul a scos un briceag cu o lamă de circa 8 cm.lungime cu

care a aplicat victimei mai multe lovituri în obrazul stâng, umărul stâng și

spate. Victima a încercat să scape în fugă pe scară dar inculpatul a urmărit-o

și i-a mai aplicat lovituri cu briceagul în zona gâtului. La palierul etajului II

victima a căzut iar inculpatul a fugit. Victima a decedat în urma leziunilor

suferite.

Împotriva

sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și

inculpatul.

Parchetul

a solicitat majorarea pedepsei aplicate dată fiind periculozitatea socială

deosebită pe care o prezintă inculpatul, iar acesta a cerut instanței să i se

reducă cuantumul pedepsei.

Curtea

de Apel Brașov, prin decizia penală nr.95/Ap din 29.V.2002 a admis apelul

declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva sentinței penale

nr.4/2002 a Tribunalului Covasna pe care o desființează în parte și rejudecând:

Majorează

pedeapsa principală de la 13 ani la 15 ani închisoare și menține pedeapsa

complementară.

Menține

aplicarea art.83 Cod penal și revocă suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 2 ani închisoare și pe care o adaugă la pedeapsa de 15 ani, așa

încât în final inculpatul G.M. execută 17 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.

Respinge,

ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva aceleeași sentințe.

Menține

starea de arest a inculpatului recurent și deduce arestarea preventivă de la

11.II.2001 la zi.

Menține

celelalte dispoziții ale sentinței.

Împotriva

acestei decizii, inculpatul nemulțumit, în termenul legal, a declarat recurs,

cerând fie a fi achitat pentru că s-a aflat în legitimă apărare fie, să i se

recunoască starea de provocare  în care a acționat și în acest fel să i se

reducă pedeapsa.

Recursul

este nefondat.

Curtea,

verificând actele și probele administrate în raport de criticile aduse precum

și din oficiu, constată că situația de fapt este în deplină concordanță cu

acestea și încadrarea juridică este cea legală și corespunde activității

infracționale efectiv duse de inculpat.

Inculpatul

recurent se reține că nu a fost provocat de victimă și nici nu s-a aflat în

legitimă apărare, probatoriul dovedind că el a avut inițiativa infracțională și

a urmărit prin loviturile de cuțit repetate și de o intensitate deosebită

aplicate în zone vitale, cap și gât, să ucidă, rezultat letal ce s-a și produs

imediat după agresare și fuga făptuitorului.

Susținerile

inculpatului din recursul de față, în sensul fie, a recunoașterii scuzei

provocării sau a legitimei apărări, în care s-a aflat și a acționat asupra

victimei, se apreciază ca simple apărări, făcute la limita instrucției pe care

o are, fiind și recidivist și neconfirmate de probatoriu. Se mai observă de

fapt că, aceste apărări, sunt ridicate pentru prima dată de inculpat în această

fază procesuală a recursului, fără nici un fel de justificare.

Față

de cele analizate, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit art.385

15

pct.1 lit.b Cod procedură penală și menținută hotărârea atacată ca temeinică și

legală.

Se vor aplica dispozițiile art.381 și 192 Cod

procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.M. împotriva deciziei penale nr.

95/Ap din  29 mai 2002 a Curții de Apel Brașov.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la  18

septembrie 2001 la 31 ianuarie 2003.

Obligă

pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat

pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată

în ședință publică, azi 31 ianuarie  2003.