ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3235/2003

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 13/2002 Tribunalul Covasna, în baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.Z. la trei pedepse de câte 2 luni închisoare, pentru trei infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale aflate în concurs, în sensul art. 33 C. pen. În baza art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. e) C. pen., același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de fals în declarații. În baza art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., același inculpat a fost condamnat la două pedepse a câte 2 luni închisoare, pentru uzul de fals (două fapte).

În baza art. 215 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen., același inculpat a fost condamnat la două pedepse de câte 2 ani închisoare, pentru două infracțiuni de înșelăciune aflate în concurs, în sensul art. 33 C. pen. În baza art. 26, raportat la art. 215 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., același inculpat a fost condamnat la 2 ani închisoare, pentru complicitate la înșelăciune. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe o durată de 4 ani ce constituie termen de încercare conform art. 82 C. pen., care se socotește de la data când hotărârea a rămas definitivă.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83 C. pen. A obligat pe inculpat să plătească părții civile Societatea de Asigurare Românească, sucursala județului Covasna, 88.916.126 lei despăgubiri civile. În baza art. 11 pct. lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b 1 ) C. proc. pen., cu aplicarea art. 18 1 C. pen., s-a dispus achitarea inculpatului C.L., pentru infracțiunile de înșelăciune și uzul de fals, prevăzut de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 291 C. pen. și, în baza art. 91 lit. c) C. pen., s-a aplicat inculpatului sancțiunea de un milion lei, amendă administrativă, pentru ambele infracțiuni aflate în concurs, în sensul art. 33 lit. a) C. pen. A respins ca nefondată cererea Societății de Asigurare U. SA, sucursala Brașov privind obligarea inculpatului C.L.

la despăgubiri civile. A obligat pe inculpat să plătească statului suma de 300.000 lei, cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, la data de 30 iunie 1999, organele de poliție au fost sesizate despre faptul că inculpatul B.Z. deține facturi false, în alb, pe care le-a oferit la diferite persoane titulare ale unor contracte de asigurare auto în vederea decontării diferitelor sume de bani în urma avariilor autovehiculelor. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că, inculpatul B.Z. a avut în proprietate un autoturism marca TOYOTA, asigurat la Societatea de Asigurare U. SA, Agenția Sf. Gheorghe. La data de 3 martie 1998, pe raza comunei Mihăileni, județul Harghita, inculpatul s-a răsturnat cu autoturismul.

Pentru a înlesni obținerea despăgubirii de asigurare, inculpatul a declarat în fals lucrătorilor de poliție și reprezentanților firmei de asigurare că, accidentul s-a produs în alte condiții și anume tamponarea cu o combină. În urma verificărilor de rigoare s-a stabilit că accidentul s-a produs în alte împrejurări decât cele declarate de inculpat, motiv pentru care nu a mai fost despăgubit. Pentru a obține bani sub formă de despăgubire, inculpatul B.Z., deținător al autoturismului marca FORD asigurat la A., Agenția Sf. Gheorghe, accidentat cu altă ocazie, să însceneze că autoturismele celor doi s-ar fi tamponat, alegând și locul în localitatea Hoghiz, județul Brașov, unde au poziționat cele două autovehicule, după care au chemat un lucrător de poliție care a întocmit formalitățile de constatare.

Inculpatul B.Z. a prezentat documentele întocmite în fals la societatea de asigurare și două facturi, precum că și-ar fi cumpărat piese pentru repararea autovehicolului avariat, primind în acest mod suma de 75.335.942 lei, echivalentul a 16.392 mărci germane. În cursul anului 1998, inculpatul B.Z. a obținut de la fundația P.U.H. un autoturism marca MERCEDES. În urma conducerii neatente a acestui autovehicul de către o cunoștință de-a inculpatului, a fost produsă avarierea autovehicolului asigurat. Pentru a obține bani sub formă de despăgubiri în urma asigurării, inculpatul s-a folosit ca și în cazul precedent de facturi false, obținând în acest mod suma de 11.326.236 lei, echivalentul a 3.755 mărci germane.

La data de 1 noiembrie 1998, autovehicolul inculpatului C.L. a fost accidentat de autoturismul condus de martorul D.F.I. care avea asigurat autovehicolul la firma de asigurări U., Agenția Brașov, care în baza contractului de asigurare urma să despăgubească pe inculpat, culpa exclusivă a producerii accidentului, fiind a conducătorului auto mai sus menționat. Întrucât toți furnizorii de piese auto contactați de inculpat (în speță, un spoiler pentru marca OPEL, bară de protecție) aveau prețuri mai mari decât cele acceptate de asigurator, acesta a procurat piese de pe piață. Asiguratorul prin reprezentantul său i-a sugerat inculpatului să prezinte o factură pentru piesa procurată de pe piață.

Așa se face că, inculpatul a procurat o factură fiscală de la inculpatul B.Z., factură pe care a prezentat-o societății de asigurare care i-a plătit suma de 9.750.623 lei în condițiile în care valoarea de circulație a pieselor avariate stabilită prin expertiza tehnică (spoiler cu ornament) este de 14.160.000 lei. Împotriva sentinței instanței de fond Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna a declarat apel criticând-o sub aspectul greșitei achitări a inculpatului C.L., în temeiul dispozițiilor art. 18 1 C. pen. și sub aspectul pedepsei necorespunzătoare aplicate inculpatului B.Z. Prin decizia penală nr. 217 din 19 noiembrie 2002, Curtea de Apel Brașov a admis apelul parchetului numai privitor la inculpatul B.Z., căruia i-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării, menținându-se celelalte dispoziții.

Hotărârea sus-menționată a fost recurată în termen legal, de către procuror cu motivarea că pedeapsa aplicată inculpatului B.Z., atât în cuantum, cât și al modalității de executare este necorespunzătoare, iar în ceea ce privește pe inculpatul C.L., că fapta săvârșită de acesta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, iar inculpatul B.Z., numai în ceea ce privește greșita individualizare a pedepsei pe care o consideră prea aspră.

Recursul procurorului este fondat urmând a fi admis, iar cel al inculpatului B.Z., fiind nefondat va fi respins pentru următoarele considerente; Într-adevăr, deși instanța de apel a procedat corect la majorarea cuantumului pedepselor stabilite inculpatului, încât acestea corespund cerințelor art. 72 C. pen., fiind corespunzătoare în raport cu gravitatea faptelor, în concurs, perseverența infracțională, modalitatea săvârșirii faptelor, totuși a aplicat nejustificat dispozițiile art. 86 1 C. pen., referitoare la suspendarea executării sub supraveghere a executării pedepsei. Potrivit dispozițiilor de la lit. c) al sus-menționatului articol, se suspendă executarea pedepsei sub supraveghere, dacă instanța apreciază, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceasta și chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.

Ori, avându-se în vedere deosebita perseverență infracțională a acestuia (9 infracțiuni într-o perioadă scurtă), că la cercetarea judecătorească a manifestat nesinceritate încercând să susțină o variantă nereală a faptelor, că asupra sa s-au mai găsit și alte formulare în alb, pe care evident urma să le folosească pentru alte fapte similare și că a produs un prejudiciu de circa 88.916.216 lei (la nivelul anului 1988), cu privire la care nu a manifestat nici un interes de acoperire, greșit instanța de recurs a considerat că chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni. În raport de aceste considerente se impune înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 86 1 C. pen.

Totodată, este nefondată cererea acestui inculpat recurent, pentru reducerea pedepsei aplicată acestuia, neputând fi considerată ca prea aspră. Dimpotrivă, se impune menținerea pedepsei la cuantumul stabilit, precum și executarea într-un loc de detenție. Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov este fondat și cu privire la inculpatul C.L. În raport de gravitatea faptelor săvârșite de acesta, în sensul că a procurat o factură fiscală (în alb) de la coinculpatul B.Z. pe care a prezentat-o societății de asigurare, care i-a plătit nejustificat suma de 9.750.623 lei, nu poate fi considerate ca lipsite în mod vădit de pericol social al unei infracțiuni și ca urmare, nu se poate face aplicarea art. 18 1 C. pen.

și achitarea inculpatului în baza art. 10 alin. (1) lit. b 1 ) C. proc. pen. Considerând că aspectele greșit mai sus menționate, constituie cazurile de recurs prevăzute de art. 385 9 pct. 12 și 14 C. proc. pen., urmează ca în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și a casa ambele hotărâri pronunțate în cauză, după cum urmează: - privitor la inculpatul B.Z., referitor la aplicarea art. 86 1 C. pen., dispoziție care se va înlătura, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în regim de detenție, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.; - privitor la inculpatul C.L. referitor la soluția de achitare și de aplicare a unei amenzi administrative.

Acest inculpat va fi condamnat la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune și la 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de uz de fals, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., recunoscând în favoarea acestuia circumstanțe atenuante în raport de situația personală a sa. Se va face aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Totodată, avându-se în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C. pen., se va suspenda condiționat executarea pedepsei, pe un termen de încercare de 4 ani și se va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării. Celelalte dispoziții ale hotărârilor se vor menține.

Recursul declarat de inculpatul B.Z. fiind nefondat, urmează a se respinge ca atare, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., și a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 217 din 19 noiembrie 2002 a Curții de Apel Brașov, privind pe intimații inculpați B.Z. și C.L. Casează hotărârea atacată precum și sentința penală nr. 13 din 24 aprilie 2002 a Tribunalului Covasna după cum urmează: - privitor la inculpatul B.Z., numai referitor la aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 86 1 C. pen., dispoziție pe care o înlătură, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în regim de detenție. Face aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. - privitor la inculpatul C.L., înlătură dispozițiile privind achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b 1 ) C. proc.

pen., cu aplicarea art. 18 1 C. pen. și de aplicare a amenzii cu caracter administrativ. În baza art. 215 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare. În baza art. 291 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., condamnă pe inculpat la 2 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art. 81 C. pen., dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de încercare de 4 ani, prevăzut de art. 82 C. pen. Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 359 C. proc.

pen. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Respinge recursul declarat de inculpatul B.Z. împotriva deciziei penale sus-menționată, ca nefondat. Obligă pe recurentul inculpat B.Z. să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat C.L., în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 3 iulie 2003.