ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3235/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3235/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 13/2002
Tribunalul Covasna, în baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 și
art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.Z. la trei pedepse de câte
2 luni închisoare, pentru trei infracțiuni de fals material în înscrisuri
oficiale aflate în concurs, în sensul art. 33 C. pen.
În baza art. 292 C. pen., cu
aplicarea art. 74 și art. 76 lit. e) C. pen., același inculpat a fost condamnat
la o pedeapsă de 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de fals în declarații.
În baza art. 291 C. pen., cu
aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., același inculpat a fost condamnat la două
pedepse a câte 2 luni închisoare, pentru uzul de fals (două fapte).
În baza art. 215 alin. (1) și (2),
cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen., același inculpat a fost
condamnat la două pedepse de câte 2 ani închisoare, pentru două infracțiuni de
înșelăciune aflate în concurs, în sensul art. 33 C. pen.
În baza art. 26, raportat la art.
215 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., același inculpat
a fost condamnat la 2 ani închisoare, pentru complicitate la înșelăciune.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani
închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe o durată de 4 ani ce
constituie termen de încercare conform art. 82 C. pen., care se socotește de la
data când hotărârea a rămas definitivă.
S-a atras atenția inculpatului
asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83 C. pen.
A obligat pe inculpat să plătească
părții civile Societatea de Asigurare Românească, sucursala județului Covasna,
88.916.126 lei despăgubiri civile.
În baza art. 11 pct. lit. a),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. b
1
) C. proc. pen., cu aplicarea
art. 18
1
C. pen., s-a dispus achitarea inculpatului C.L., pentru
infracțiunile de înșelăciune și uzul de fals, prevăzut de art. 215 alin. (1) și
(2) C. pen. și art. 291 C. pen. și, în baza art. 91 lit. c) C. pen., s-a
aplicat inculpatului sancțiunea de un milion lei, amendă administrativă, pentru
ambele infracțiuni aflate în concurs, în sensul art. 33 lit. a) C. pen.
A respins ca nefondată cererea
Societății de Asigurare U. SA, sucursala Brașov privind obligarea inculpatului
C.L. la despăgubiri civile.
A obligat pe inculpat să plătească
statului suma de 300.000 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință,
tribunalul a reținut că, la data de 30 iunie 1999, organele de poliție au fost
sesizate despre faptul că inculpatul B.Z. deține facturi false, în alb, pe care
le-a oferit la diferite persoane titulare ale unor contracte de asigurare auto
în vederea decontării diferitelor sume de bani în urma avariilor
autovehiculelor.
În urma verificărilor efectuate s-a
stabilit că, inculpatul B.Z. a avut în proprietate un autoturism marca TOYOTA,
asigurat la Societatea de Asigurare U. SA, Agenția Sf. Gheorghe. La data de 3
martie 1998, pe raza comunei Mihăileni, județul Harghita, inculpatul s-a
răsturnat cu autoturismul. Pentru a înlesni obținerea despăgubirii de
asigurare, inculpatul a declarat în fals lucrătorilor de poliție și
reprezentanților firmei de asigurare că, accidentul s-a produs în alte condiții
și anume tamponarea cu o combină. În urma verificărilor de rigoare s-a stabilit
că accidentul s-a produs în alte împrejurări decât cele declarate de inculpat,
motiv pentru care nu a mai fost despăgubit.
Pentru a obține bani sub formă de
despăgubire, inculpatul B.Z., deținător al autoturismului marca FORD asigurat
la A., Agenția Sf. Gheorghe, accidentat cu altă ocazie, să însceneze că autoturismele
celor doi s-ar fi tamponat, alegând și locul în localitatea Hoghiz, județul
Brașov, unde au poziționat cele două autovehicule, după care au chemat un
lucrător de poliție care a întocmit formalitățile de constatare.
Inculpatul B.Z. a prezentat
documentele întocmite în fals la societatea de asigurare și două facturi,
precum că și-ar fi cumpărat piese pentru repararea autovehicolului avariat,
primind în acest mod suma de 75.335.942 lei, echivalentul a 16.392 mărci
germane.
În cursul anului 1998, inculpatul
B.Z. a obținut de la fundația P.U.H. un autoturism marca MERCEDES.
În urma conducerii neatente a
acestui autovehicul de către o cunoștință de-a inculpatului, a fost produsă
avarierea autovehicolului asigurat. Pentru a obține bani sub formă de despăgubiri
în urma asigurării, inculpatul s-a folosit ca și în cazul precedent de facturi
false, obținând în acest mod suma de 11.326.236 lei, echivalentul a 3.755 mărci
germane.
La data de 1 noiembrie 1998,
autovehicolul inculpatului C.L. a fost accidentat de autoturismul condus de
martorul D.F.I. care avea asigurat autovehicolul la firma de asigurări U.,
Agenția Brașov, care în baza contractului de asigurare urma să despăgubească pe
inculpat, culpa exclusivă a producerii accidentului, fiind a conducătorului
auto mai sus menționat.
Întrucât toți furnizorii de piese
auto contactați de inculpat (în speță, un spoiler pentru marca OPEL, bară de
protecție) aveau prețuri mai mari decât cele acceptate de asigurator, acesta a
procurat piese de pe piață. Asiguratorul prin reprezentantul său i-a sugerat
inculpatului să prezinte o factură pentru piesa procurată de pe piață.
Așa se face că, inculpatul a
procurat o factură fiscală de la inculpatul B.Z., factură pe care a prezentat-o
societății de asigurare care i-a plătit suma de 9.750.623 lei în condițiile în
care valoarea de circulație a pieselor avariate stabilită prin expertiza
tehnică (spoiler cu ornament) este de 14.160.000 lei.
Împotriva sentinței instanței de
fond Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna a declarat apel criticând-o sub
aspectul greșitei achitări a inculpatului C.L., în temeiul dispozițiilor art.
18
1
C. pen. și sub aspectul pedepsei necorespunzătoare aplicate
inculpatului B.Z.
Prin decizia penală nr. 217 din 19
noiembrie 2002, Curtea de Apel Brașov a admis apelul parchetului numai privitor
la inculpatul B.Z., căruia i-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 3 ani
închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării, menținându-se
celelalte dispoziții.
Hotărârea sus-menționată a fost
recurată în termen legal, de către procuror cu motivarea că pedeapsa aplicată
inculpatului B.Z., atât în cuantum, cât și al modalității de executare este
necorespunzătoare, iar în ceea ce privește pe inculpatul C.L., că fapta
săvârșită de acesta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
înșelăciune, iar inculpatul B.Z., numai în ceea ce privește greșita
individualizare a pedepsei pe care o consideră prea aspră.
Recursul procurorului este fondat
urmând a fi admis, iar cel al inculpatului B.Z., fiind nefondat va fi respins
pentru următoarele considerente;
Într-adevăr, deși instanța de apel a
procedat corect la majorarea cuantumului pedepselor stabilite inculpatului,
încât acestea corespund cerințelor art. 72 C. pen., fiind corespunzătoare în
raport cu gravitatea faptelor, în concurs, perseverența infracțională,
modalitatea săvârșirii faptelor, totuși a aplicat nejustificat dispozițiile
art. 86
1
C. pen., referitoare la suspendarea executării sub
supraveghere a executării pedepsei.
Potrivit dispozițiilor de la lit. c)
al sus-menționatului articol, se suspendă executarea pedepsei sub supraveghere,
dacă instanța apreciază, ținând seama de persoana condamnatului, de
comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie
un avertisment pentru aceasta și chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu
va mai săvârși infracțiuni.
Ori, avându-se în vedere deosebita
perseverență infracțională a acestuia (9 infracțiuni într-o perioadă scurtă),
că la cercetarea judecătorească a manifestat nesinceritate încercând să susțină
o variantă nereală a faptelor, că asupra sa s-au mai găsit și alte formulare în
alb, pe care evident urma să le folosească pentru alte fapte similare și că a
produs un prejudiciu de circa 88.916.216 lei (la nivelul anului 1988), cu
privire la care nu a manifestat nici un interes de acoperire, greșit instanța
de recurs a considerat că chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai
comite alte infracțiuni.
În raport de aceste considerente se
impune înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 86
1
C. pen.
Totodată, este nefondată cererea
acestui inculpat recurent, pentru reducerea pedepsei aplicată acestuia,
neputând fi considerată ca prea aspră.
Dimpotrivă, se impune menținerea
pedepsei la cuantumul stabilit, precum și executarea într-un loc de detenție.
Recursul declarat de Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel Brașov este fondat și cu privire la inculpatul C.L.
În raport de gravitatea faptelor
săvârșite de acesta, în sensul că a procurat o factură fiscală (în alb) de la
coinculpatul B.Z. pe care a prezentat-o societății de asigurare, care i-a
plătit nejustificat suma de 9.750.623 lei, nu poate fi considerate ca lipsite
în mod vădit de pericol social al unei infracțiuni și ca urmare, nu se poate
face aplicarea art. 18
1
C. pen. și achitarea inculpatului în baza
art. 10 alin. (1) lit. b
1
) C. proc. pen.
Considerând că aspectele greșit mai
sus menționate, constituie cazurile de recurs prevăzute de art. 385
9
pct. 12 și 14 C. proc. pen., urmează ca în baza art. 385
15
pct. 2
lit. d) C. proc. pen., a admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Brașov și a casa ambele hotărâri pronunțate în cauză, după cum
urmează:
- privitor la inculpatul B.Z.,
referitor la aplicarea art. 86
1
C. pen., dispoziție care se va
înlătura, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani
închisoare în regim de detenție, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.;
- privitor la inculpatul C.L.
referitor la soluția de achitare și de aplicare a unei amenzi administrative.
Acest inculpat va fi condamnat la 2
ani închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune și la 2 luni închisoare,
pentru infracțiunea de uz de fals, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.,
recunoscând în favoarea acestuia circumstanțe atenuante în raport de situația
personală a sa.
Se va face aplicarea art. 33 lit. a)
și art. 34 lit. b) C. pen., urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani
închisoare.
Totodată, avându-se în vedere că
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C. pen., se va suspenda
condiționat executarea pedepsei, pe un termen de încercare de 4 ani și se va
atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării condițiilor
suspendării.
Celelalte dispoziții ale hotărârilor
se vor menține.
Recursul declarat de inculpatul B.Z.
fiind nefondat, urmează a se respinge ca atare, potrivit art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., și a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 217
din 19 noiembrie 2002 a Curții de Apel Brașov, privind pe intimații inculpați
B.Z. și C.L.
Casează hotărârea atacată precum și
sentința penală nr. 13 din 24 aprilie 2002 a Tribunalului Covasna după cum
urmează:
- privitor la inculpatul B.Z., numai
referitor la aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere,
prevăzută de art. 86
1
C. pen., dispoziție pe care o înlătură, urmând
ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în regim de
detenție.
Face aplicarea art. 71 și art. 64 C.
pen.
- privitor la inculpatul C.L.,
înlătură dispozițiile privind achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit.
a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b
1
) C. proc. pen., cu
aplicarea art. 18
1
C. pen. și de aplicare a amenzii cu caracter
administrativ.
În baza art. 215 alin. (1) și (2),
cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., condamnă pe inculpat la 2 ani
închisoare.
În baza art. 291 alin. (1) și (2),
cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., condamnă pe inculpat la 2 luni
închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa
pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen., dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de încercare de 4
ani, prevăzut de art. 82 C. pen.
Atrage atenția inculpatului asupra
dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 359 C. proc. pen.
Menține celelalte dispoziții ale
hotărârii atacate.
Respinge recursul declarat de
inculpatul B.Z. împotriva deciziei penale sus-menționată, ca nefondat.
Obligă pe recurentul inculpat B.Z.
să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de
300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul de avocat pentru apărarea
din oficiu a intimatului inculpat C.L., în sumă de 300.000 lei, se va plăti din
fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 3
iulie 2003.