ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.09.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3644/2003

HOTĂRÂRE
10.09.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3644/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 230 din 11

martie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a schimbat încadrarea

juridică a faptelor săvârșite de inculpatul F.C., din art. 4 și art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în art. 4 din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpat la

15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., instanța l-a mai condamnat pe

inculpat la 3 ani închisoare.

Prin contopirea pedepselor s-a

dispus ca inculpatul să execute 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a dispus confiscarea specială a

cantității de 16,350 heroină și l-a obligat pe inculpat la cheltuieli judiciare

statului.

S-a reținut că inculpatul este

consumator și traficant de droguri, iar cu ocazia percheziției din 1 aprilie

2002, în locuința lui a fost găsită cantitatea de 16,35 grame heroină,

substanță care face parte din categoria drogurilor de mare risc.

Împotriva hotărârii de mai sus a

declarat apel inculpatul care nu și-a motivat cererea.

Prin decizia penală nr. 260 din 14

mai 2003, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpatul F.C.

S-a reținut în considerentele

deciziei că, în mod constant, martorii audiați au declarat că au cumpărat

droguri de la inculpat, aceasta cu atât mai mult, cu cât, anterior inculpatul a

mai fost condamnat tot pentru trafic de stupefiante.

Împotriva hotărârilor de mai sus, în

termen legal a declarat recurs inculpatul.

Recurentul inculpat nu și-a motivat,

în scris, recursul declarat, dar prin concluziile orale a solicitat achitarea

pentru infracțiunile de trafic de stupefiante, deoarece nu a fost decât

deținător și consumator de droguri.

Critica va fi examinată în raport de

cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 12 C. proc.

pen., constatându-se că recursul este nefondat.

Recurentul inculpat nu-și poate

invoca nevinovăția în comiterea traficului de droguri, atâta timp cât, martorii

audiați (P.S.M., T.C.L. și D.Șt.D.) au susținut constant că au cumpărat droguri

de la inculpat, precizând împrejurările concrete în care s-au desfășurat aceste

relații, cât și suma pe care aceștia o plăteau zilnic pentru doza de heroină.

În acest context, corect instanțele

au constatat că în cauză sunt întrunite atât elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cât și cele

ale art. 4 din Legea nr. 143/2000, inculpatul fiind atât consumator, cât și

traficant de droguri.

Acestea sunt motive care justifică

soluția de condamnare, cât și pedepsele aplicate care se înscriu în limite

legale, la individualizare fiind avută în vedere și împrejurarea că inculpatul

a mai fost condamnat pentru trafic de stupefiante.

Pe de altă parte, aceleași motive

impun menținerea hotărârilor recurate și potrivit art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., respingerea recursului, ca nefondat.

Conform art. 385

17

alin.

(4) C. proc. pen., va fi computată la zi, din pedeapsa principală, arestarea

preventivă a inculpatului.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., inculpatul va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul F.C. împotriva deciziei penale nr. 260 din 14 mai 2003 a

Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsă, timpul

arestării preventive a inculpatului de la 1 aprilie 2002 la 10 septembrie 2003.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 septembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-10-14
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4483/2003
Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința nr. 364 din 11 aprilie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul F.M.G. la 15 ani închisoare în baza art. 2 alin. (2) din
ÎCCJ 2003-05-28
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2522/2003
Asupra recursului de față; Din actele dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția II-a penală, prin sentința nr. 500 din 24 mai 2002, a condamnat pe inculpatul P.F. la 10 (zece) ani de închisoare și 3 ani interzicerea unor
ÎCCJ 2004-06-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2978/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 108 din 13 ianuarie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, a fost condamnat inculpatul A.F.D. în baza art. 2 alin. (1) și
ÎCCJ 2005-02-17
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1199/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1181 din 22 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpatul L.F. la 2 ani și 3 luni închisoare, p
ÎCCJ 2003-03-06
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1143/2003
Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 158 din 26 februarie 2002, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul R.M.A. la o pedeapsă rezultantă de 10
Sursă